Casa 325, prima clădire restaurată din Roșia Montană, în care funcționează de trei ani Expoziția de istorie a mineritului „Aurul Apusenilor”, a găzduit simpozionul „Minerit și bunuri culturale la Roșia Montană”, moderat de prof.univ.dr. Vasile Moga, arheolog, vicepreședintele ASTRA – Despărțământul Alba Iulia. Lucrările simpozionului au evidențiat legătura strânsă dintre minerit și dezvoltarea culturală a Roșiei Montane de-a lungul celor 1882 de ani de atestare documentară, precum și importanța proiectelor de cercetare și reabilitare a patrimoniului demarate în ultimii ani în cadrul parteneriatului statului român cu Roșia Montană Gold Corporation pentru repornirea mineritului aurifer de aici.Președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, prezent la eveniment, le-a urat „La mulți ani” locuitorilor din Roșia Montană. „Pentru mine este o surpriză deosebit de plăcută să văd aici reprezentanți de frunte ai ASTRA, iar prezența lor îmi spune că tot ce se dorește să se facă la Roșia Montană este pornit într-o direcție bună: atât legat de cultură, istorie și patrimoniu, cât și de viitorul acestei zone. Sper ca anul viitor să avem aici o atmosferă mult mai fericită, iar oamenii să aibă de lucru în zona Roșia Montană”, a declarat Ion Dumitrel.Printre vorbitori s-au numărat prof.univ.dr. Oliviu Iacob, președintele ASTRA – Despărțământul Alba Iulia; Matei Drâmbărean, directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Alba; prof. Aurora Marcu, ASTRA – Despărțământul Iosif Șterca Șuluțiu Abrud – Câmpeni; lector univ.dr. Călin Tamaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. La finalul lucrărilor, elevii școlii „Simion Balint” din Roșia Montană au prezentat o scenetă inspirată din tăblițele cerate descoperite în galeriile vechilor mine romane.„Sunt legat prin multe fibre de Roșia Montană, din 1971 încoace am venit aici în fiecare an. M-am bucurat când, la începutul anilor 2000, în urma parteneriatului statului român cu un investitor privat, au început proiectele de cercetare sistematică a patrimoniului cultural din Roșia Montană, la care am participat efectiv și astfel m-am putut implica în salvarea patrimoniului de la Roșia Montană. Mineritul a creat bunurile culturale ale Roșiei Montane și sunt convins că mineritul modern înseamnă protejarea și punerea în valoare a moștenirii culturale”, a declarat prof.univ.dr. Vasile Moga.La rândul său, gazda evenimentelor aniversare, primarul Roșiei Montane, Eugen Furdui, şi-a exprimat dorința de dezvoltare a comunității: „Mineritul a avut întotdeauna o importanță majoră în dezvoltarea localității – a coagulat comunitatea, a format tradiții și a reprezentat factorul decisiv pentru prosperitatea zonei. Ne dorim ca, datorită mineritului modern, Roșia Montană să-și regăsească strălucirea de odinioară, iar la sărbătorile următoare să vedem comunitatea prosperă și fericită”, a afirmat Eugen Furdui.
Cu Roșia Montană în suflet
Aniversarea Roșiei Montane a continuat cu lansarea volumului „De la Roșia la Donbas” a doctorului Andrei Jurca, unul dintre reprezentanții de seamă ai localității, promotor neobosit al culturii și al artei în comunitate. De altfel, el este președintele ONG-ului Pro Roșia Montană, organizație ce militează pentru un viitor mai bun al roșienilor. Prin cartea sa, „De la Roșia la Donbas”, doctorul Jurca a încercat să redea atmosfera poveștilor în mijlocul cărora a trăit la Roșia Montană și crâmpeie din viața zbuciumată a comunității miniere de aici. „În Roșia Montană au rămas urme istorico-arheologice ale existenței de aproape două mii de ani a localității și sunt convins că acestea vor fi puse în evidență așa cum merită. Am dorit ca aceste crâmpeie de istorie să nu fie uitate și am scris acest volum cu Roșia Montană în suflet. Roșia Montană este eroul principal al volumului”, a explicat Andrei Jurcă.De asemenea, pentru a marca aniversarea celei mai vechi localități miniere din România, în Căminul Cultural al comunei a fost organizat un atelier de documentare privind tăblițele cerate descoperite la Roşia Montană, care dovedesc atestarea localităţii la 6 februarie 131 d.Hr, iar elevii școlilor din Roșia Montană au beneficiat de lecții deschise despre istoria așezării minerești. Zona Roșia Montană are cel mai mare zăcământ auro-argintifer din Europa, dar, în absența oricăror activități miniere, lipsa locurilor de muncă a depășit 80%. La referendumul organizat în 9 decembrie 2012 în 35 de localități din județul Alba, 63% dintre cei care au votat s-au pronunțat pentru continuarea tradiției miniere în zonă și la Roșia Montană. În comuna Roșia Montană, aproape 80% dintre votanți au spus DA mineritului.
