Situația copiilor romi în criza Covid-19, în atenția autorităților europene

Criza Covid-19 transformă instituțiile țărilor și sistemele de educație și împânzesc spațiul public cu mesaje care sugerează oamenilor să se spele pe mâini și îi îndeamnă să petreacă cât mai mult timp acasă, să nu intre în contact cu alte persoane.

Însă în Europa există comunități mult mai afectate decât altele – un număr semnificativ de familii de romi care trăiesc în ghetouri și în alte locuri supraaglomerate, în care e posibil să lipsească apa curentă și care folosesc la comun diverse utilități. Pentru copiii din aceste comunități, criza are un impact major, arată o analiză semnată de Alexandre Rutigliano, consultant în cadrul Directoratului pentru Educație a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa.

Acesta pleacă de la concluziile unui studiu realizat de Agenția Europeană pentru Drepturi Fundamentale în 2016, care arăta că, pe continent 38% dintre romi nu aveau o toaletă, duș sau cadă de baie în interiorul locuinței. Pentru copiii romi, e de două ori mai proababil decât pentru copiii non-romi să se confrunte cu o stare de sărăcie extremă. De asemenea, mulți romi muncesc la negru și accesul lor la sistemul de sănătate poate fi dificil pentru cei care locuiesc fără acte, în așezări segregate.

În aceste condiții, arată sursa citată, copiii și adolescenții romi sunt printre cei mai grav afectați de criză și este dificil pentru țările europene să răspundă nevoilor lor.

Problemele vechi, adâncite de criză

Analiza arată că mulți copii romi din așezări informale întâmpinau greutăți în accesul la educație încă dinainte de criza coronavirusului. Ei ar putea fi nevoiți să aibă distanțe mari de parcurs până la școală sau să rateze un an școlar din cauza obstacolelor de înregistrare. Dar și așa școala tindă să fie o referință pentru multe familii, deoarece oferă cunoștințe, sprijin administrativ sau hrană pentru copiii din medii vulnerabile.

Potrivit consultantului citat, în timp ce răspunsul universal la criza Covid-19, din punct de vedere al educației, a fost apelul la școala la distanță și la instrumentele digitale, asemenea măsuri benefice pentru majoritatea studenților pot să îi marginalizeze și mai mult pe cei din grupurile deja marginalizate, precum romii.

Este dat exemplul rezultatelor PISA 2018, în care 95% dintre elevi spuneau că au un calculator pe care să lucreze acasă.

Analiza OECD citează un raport al unei asociații din România, realizat în martie a.c., ce indica faptul că lipsa unui plan sitematic de asigurare a accesului la educație pentru toți elevii ar putea adânci semnificativ diferențele educaționale deja existente între copiii din medii avantajate și cei dezavantajați.

Incluziunea copiilor romi în sistemul educațional din Cluj

Incluziunea copiilor romi în sistemul educațional este o problemă care a dus la crearea unui parteneriat între Partida Romilor Pro Europa Cluj și Inspectoratul Şcolar Județean Cluj în decembrie 2019. Parteneriatul vizează dezvoltarea procesului educațional la nivelul județului Cluj, protocolul fiind semnat de către fostul șef ISJ Cluj, Valentin Cuibus, și de către prețedintele organizației județene de tineret a Partidei Romilor Cluj, Dragoș Roșianu.

„SOS – copiii romi” este o campanie educațională derulată de Partida Romilor și ISJ Cluj care prevede înscrierea copiilor de etnie romă în învățământul preșcolar și în clasa pregătitoare și pentru admiterea elevilor romi în învățământul liceal pe locurile speciale în anul școlar 2020 – 2021.

„Scopul campaniei este creșterea participării școlare a copiilor și elevilor de etnie romă prin activități de informare, consilieri și orientare școlară. În cadrul campaniei, elevii romi din ciclul gimnazial vor fi sprijiniți prin meditații la română și matematică în vederea susținerii examenului de Evaluare Națională”, scrie în acord semnat de către cele două instituții.

De asemenea, vor fi derulate activități extrașcolare pentru prevenirea violenței în școli, a căsătoriilor timpurii și pentru promovarea diversității etnice.

„Elevii romi vor fi informați și despre bursele acordate prin învățământul profesional și cel dual, de 200 de lei pe lună”, se mai arată în acordul semnat.