Lecții anoste, fără creativitate în învățământul românesc. Cristina Grigore: „Elevilor le vom da dreptul să greșească!”

Fostul cadru didactic, care și-a dedicat întreaga carieră educării copiilor, susține că actualul sistem educațional este plictisitor pentru elevi. De asemenea, aceasta este de părere că elevii, profesorii și părinții trebuie să renunțe la „războiul de guerrillă” purtat în trei. Cristina Grigore afirmă că „a pornit tzunami-ul cu repetenția :)”

„1. Elevii de liceu (cu note mari, cu note mici, premianți, corigenți, olimpici) aproape în totalitate se plâng de sistemul educațional. Se plicitisesc. Anumite informații sunt perimate (am avut o analiză extrem de complexă a unui elev legat de Educație Tehnologică... Concluzia lui era: «oare profii/autorii manualelor își dau seama că noi ne-am născut cu tehnologia și că e super plictisitor să înveți lucruri care nu mai există, aka desktopul 486»?). Lecții anoste. Fără creativitate. Știm cu toții plângerile elevilor. Pe ale profesorilor și ale părinților. Nu ajungem la niciun numitor comun. De fapt, în loc să colaboreze, cele trei entități sunt într-un fel de război de guerrilla... Da, unii dintre elevii menționați mai sus nu vor promova BAC-ul, nu vor merge la facultate.

2. Din elevii de mai sus, cu toate comportamentele din paranteză organizez un festival internațional de teatru pentru liceeni. În care fiecare are roluri, responsabilități, asumări. Ia decizii. E «șef» pe cm lui și se subordonează unui coordonator general (tot elev sau absolvent de liceu). Cel mai greu mi-a fost să le explic că apriori am încredere în ei. Nu să-mi justific că «vor greși», să-i controlez, etc. Era nefirească pentru ei încrederea...”, afirmă Cristina Grigore printr-un mesaj pe Facebook.

Trebuie să avem încredere în elevi!

Cristina Grigore susține că trebuie să acordăm încredere elevilor și mai ales să le oferim dreptul să greșească. Fosta profesoară este de părere că greșelile trebuie făcute acum, la vârste fragede, nu mai târziu, când acestea pot avea consecințe grave.

„La punctul 1 se plângeau de plictis, și multe altele. La punctul 2, timp de o săptămâna au roluri și responsabilități minim 10 ore/zi. Roluri pe care nu le-au mai avut. Și acum, ca o ironie, să știți că s-au organizat pe activități și responsabilități, mult mai bine decât propunerea mea inițială. Deci putem avea încredere în ei. Au rezolvat situații complicate, care însemnau împuterniciri notariale, relații cu oficialități aeroportuare și ambasade sau misiuni diplomatice. Am aflat de acestea DUPĂ ce le-au rezolvat.

Știu, o să-mi ziceți că sunt puțini (cam 300/an) că sunt excepții (deja sunt câteva mii), dar înclin să cred că, dacă vom avea încredere în ei și ii vom asculta (vă vine să credeți că un puști de 16 ani are mai multă «autoritate» pe activitatea asumată decât un profesor/director? și MAI GRAV, adultul este subordonat elevului?!). Și cel mai important, le vom da dreptul să greșească. Pentru că dacă nu greșesc acum, când se formează, vor greși în viață, iar greșeală vieții va fi mult mai dură.

P.S. am lucrat și «predat» la elevi din colegii de elită, dar și grupuri școlare, SAM, sau liceu industrial. În fiecare zi militez pentru o școală pro copil. Poate e utopic...”, mai scrie fosta profesoară.