România, cel mai slab rezultat la Olimpiada Internaţională de Matematică. Se schimbă regulile de selecţie a elevilor din lotul naţional

Acesta a declarat pentru HotNews.ro că echipe ca SUA și Rusia (locurile I și II anul acesta) iau în considerare puterea sau labilitatea psihică a copilului și alcătuiesc lotul în urma unor discuții între specialiști. “În România, din păcate, asta nu se prea poate face, pentru că imediat lumea crede că există subiectivism, că se fac lucrurile pe sub masă”, a afirmat Gologan.

Olimpiada Internațională de Matematică 2018 i-a adus ca mari câștigători pe Statele Unite ale Americii pe locul I, Rusia pe locul II, China pe locul III, Ucraina pe IV și Thailanda pe V. România ocupă locul 33, cel mai slab din istoria participării la competiție, care se confundă cu istoria competiției. Olimpiada de anul acesta a fost organizată de România, în Cluj-Napoca.

Radu Gologan, președintele comitetului științific al Olimpiadei Internaționale de Matematică 2018, a declarat pentru HotNews.ro că acesta “e cel mai prost rezultat pe care l-am avut vreodată. Ne supără foarte tare și cred că suntem vinovați pentru faptul că felul de alegere al echipei este defectuos”.

“Intrarea în echipă se face pe baza sumei unor puncte, nu a felului în care ei s-au comportat la fiecare problemă. Un copil poate să ajungă în echipă, fără să fi rezolvat complet niciodată vreo problemă. Dar adună puncte, în loc de 7 maximul, ia 3-4 la fiecare problemă și ajunge la limita de a intra în echipă. Ori aici, la Olimpiada internațională, răspunsul este de tipul: 0 sau 6-7, maxim sau nimic. O problemă neterminată complet, la geometrie calculatorie, de exemplu, o greșeală la mijloc undeva înseamnă nota zero, chiar dacă raționamentul e bun, chiar dacă fără greșeala aceea ar ajunge la rezultat. Aici avem o problemă și apoi acest loc este relativ, pentru că dacă vă uitați la marja de puncte de la locul 10 până la locul 35, aceasta este foarte mică. Și, în plus de asta, Olimpiada Internațională este, prin regulament, o olimpiadă pe persoană fizică, individuală”, a explicat Gologan.

Coordonator de ani de zile al lotului național de matermatică, Radu Gologan a declarat pentru HotNews.ro că regulile de stabilire a echipei României la matematică se vor schimba, de la anul. Matematicianul a explicat că echipe ca cea a Rusiei sau a Statelor Unite fac alegerea lotului “nu doar strict pe baza punctajului obținut prin testări, ci și printr-o discuție între profesori și specialiști, la masa verde: ce calități are copilul, ce defecte poate avea în competiție, ce fel de probleme rezolvă, nu neapărat că are punctajul care să îl depășească pe celălalt. Asta în România, din păcate, nu se prea poate face, pentru că imediat lumea crede că există subiectivism, că se fac lucrurile pe sub masă. La noi chestia asta nu a existat niciodată și nu am văzut-o niciodată, chiar dacă cu tristețe am mai auzit-o șoptită pe la diverse colțuri”.

În țările cu performanțe contează “nu neapărat punctajul obținut prin diverse teste, dar și profilul psihologic, puterea psihică sau labilitatea psihică a copilului”, a adăugat Gologan.

Mesajul integral transmis de Radu Gologan către părinți

“Părinții să îi lase pe copii să se dezvolte singuri și să nu îi mai preseze cu tot felul de ore suplimentare și profesori meditatori ca să ajungă olimpici. Procedând așa, până la urmă îi pierd ca dezvoltare. Un copil se dezvoltă, pentru un drum de excelență într-un domeniu sau altul, prin forțele lui proprii și prin dorința lui de a face ceva, nu prin dorința familiei de a-l impulsiona.

Este o mare, mare problemă în momentul de față, care nu exista pe vremea când eram eu elev. Cred că toate provin din dorința părinților ca copiii lor să aibă CV-ul perfect pentru universitățile străine unde vor să meargă în continuare.

Toată povestea asta care circulă de 30 de ani, că copiii merg la mari universități datorită rezultatelor la olimpiadă, a făcut să crească presiunea părinților, începând cu copii de 7 ani care merg la concursuri și neapărat să ia diplome, ca să aibă un dosar de CV impecabil.

Este o bătaie a părinților pentru viitorul copiilor lor, dar este o bătaie subiectivă, fără rost, mai ales că lucrul acesta a funcționat în anii 90, când un copil medaliat cu aur la matematică aproape intra sigur la Harvard.

Lucurile nu mai stau așa, pentru că și ei știu că nu contează numai rezultatul ăsta: trebuie să fie și o cultură generală, trebuie să fie și un profil psihologic, trebuie să dea și niște teste în care să dovedească față în față că știe.

Deci mai bine părintele s-ar ocupa de cultura generală a copilului, decât să îl ducă săptămână de săptămână la un concurs de matematică sau informatică.

Cum «se face» un copil olimpic? - Copilul sigur că are un talent nativ. Cam toți copiii aceștia care ajung olimpici sunt copii care la 5-6 ani s-au jucat cu cifrele cu mare plăcere sau au făcut raționamente cu plăcerea lor.

Părinții descoperă lucrul acesta și, uneori, greșesc, împingându-l prea departe, așa că mulți se pierd.

Talentul rămâne, dar presiunea familiei îl face pe copil să își piardă plăcerea.

Ori nu poți să faci competiție la matematică, la informatică, dacă nu e o plăcere nebună de a te juca cu treaba asta și de a concura cinstit față de ceilalți”.

“Este mare nevoie să avem un segment de învățământ de excelență, probabil chiar clase de excelență în toate județele țării. Asta este părerea noastră și a multora dintre matematicienii care sunt aici din diverse colțuri ale lumii”, a continuat oficialul.

Ce locuri a ocupat România la Olimpiada Internațională de Matematică, în ultimii 30 de ani:

2018: România ocupă locul 33
2017: România ocupă locul 22
2016: România ocupă locul 20
2015: România ocupă locul 13
2014: România ocupă locul 11
2013: România ocupă locul 22
2012: România ocupă locul 10
2011: România ocupă locul 8
2010: România ocupă locul 16
2009: România ocupă locul 13
2008: România ocupă locul 17
2007: România ocupă locul 11
2006: România ocupă locul 6
2005: România ocupă locul 6
2004: România ocupă locul 10
2003: România ocupă locul 7
2002: România ocupă locul 8
2001: România ocupă locul 15
2000: România ocupă locul 11
1999: România ocupă locul 4
1998: România ocupă locul 11
1997: România ocupă locul 7
1996: România ocupă locul 1
1995: România ocupă locul 2
1994: România ocupă locul 9
1993: România ocupă locul 11
1992: România ocupă locul 3
1991: România ocupă locul 3
1990: România ocupă locul 4
1989: România ocupă locul 2
1988: România ocupă locul 2
1987: România ocupă locul 1