monitorulcj.ro Menu
Educație

Peste o sută de şcoli, grădiniţe şi licee, fără autorizaţie sanitară înainte de începerea şcolii

Peste 100 de unităţi de educaţie, din 671 câte există în judeţul Cluj, nu au primit autorizaţie sanitară de funcţionare, cu două săptămâni înainte de începerea şcolii, din cauza degradării clădirilor sau a condiţiilor deficitare.

Problema a fost discutată joi în şedinţa de Colegiu Prefectural, când reprezentantul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Cluj, Dorina Duma, a explicat că unele şcoli sunt neautorizate din cauza problemelor existente la sistemul de încălzire sau de evacuare a deşeurilor, lipsa unor toalete corespunzătoare precum şi pe motivul nefinalizării reabilitărilor.

“În Cluj avem, în total, 671 de obiective de învăţământ - şcoli, licee, grădiniţe, cantine, săli de sport, internate, ateliere, spălătorii, din care 565 de obiective (84,29%) au autorizaţie sanitară, iar 106 obiective (15,80%) nu au această autorizaţie. Motivul principal al neautorizării este lipsa apei curente şi a apei potabile în localităţile din mediul rural unde funcţionează aceste şcoli, astfel că unităţile nu pot fi autorizate. Alte motive ţin de nefinalizarea unor lucrări de reabilitare, grupuri sanitare necorespunzătoare sau de timp latrină, clădiri degradate, probleme existente la sistemul de încălzire sau evacuarea deşeurilor, în condiţiile în care nu există încheiate contracte de salubritate”, a spus Dorina Duma.


Aceasta a prezentat şi câteva cazuri de şcoli sau grădiniţe neautorizate, precum şi cauzele care au dus la această situaţie. Astfel, în Cluj-Napoca, grădiniţa cu program prelungit „Aşchiuţă” nu a primit autorizaţie deoarece nu are cabinet medical şi prezintă un spaţiu insuficient la blocul alimentar. Tot în mediul urban , la Liceul Tehnologic „Someş” din Dej, s-a constatat că una dintre clădiri este degradată, iar instalaţiile sanitare nu sunt etanşe.

În mediul rural problema apei potabile şi a lipsei canalizării este principala cauză a neautorizării unităţilor de învăţământ. Astfel, grădiniţa din satul Suceagu nu a fost autorizată pentru că nu are apă potabilă, iar fosa septică era amenajată incorect. La fel, şcoala din satul Măguri Bogdăneşti nu a fost autorizată deoarece pereţii de lemn sunt degradaţi de o ciupercă, iar grupul sanitar, de tip latrină, este nepotrivit pentru o copii. De asemenea, şcoala nu este bine luminată şi nu are contract de salubritate.


În mediul rural există şi problema clădirilor degradate, cum este cazul la şcoala din satul Romeşul Rece - Uzină, care funcţionează într-un spaţiu insalubru, cu tâmplărie degradată şi iluminat insuficient.

La rândul său, prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Ioan Vuşcan, a declarat că, deşi nu face parte din atribuţiile sale directe, este preocupat ca şcoala să înceapă în condiţii bune în Cluj în toate unităţile de învăţământ. El a amintit că în cursul acestei săptămâni a vizitat trei şcoli care sunt în curs de reabilitare, parţial cu bani europeni. Realizarea proiectelor a suferit mai multe amânări, urmând ca termenele finale să fie septembrie pentru două şcoli şi noiembrie pentru o a treia.


„Am vizitat, miercuri, trei şcoli din Cluj-Napoca, unde se derulează lucrări cu finanţare europeană. Din păcate, şcoala nu va începe în condiţii civilizate la Liceul Teoretic Mihai Eminescu, cred că abia prin ianuarie 2017 va începe şcoala în clădirea modernizată. La Şcoala Ion Agârbiceanu mai sunt foarte multe lucruri de făcut, sperăm să fie gata lucrările în 12 septembrie”, a spus Vuşcan.

La începutul anului şcolar trecut, în Cluj au rămas fără autorizaţie sanitară 18% dintre obiectivele de învăţământ.