De ce nu ne protejăm datele personale?

Simplele sfaturi pentru a obţine o parolă sigură – să conțină cât mai multe caractere în combinații de majuscule, minuscule și cifre; să nu conțină date importante, cunoscute sau raportate la persoane apropiate – sunt arhicunoscute. Nu şi suficiente, spune Vlad Preda, olimpic la informatică.

Paşii esențiali, fiind și cei mai simpli, sunt puşi la îndemâna oricărui utilizator chiar de paginile oficiale utilizate pentru crearea unui cont anume, mail sau reţea socială.

Un sfat util constă în adăugarea unui nou nivel de securitate, prin intermediul mesajului telefonic SMS, metodă folosită pentru securizarea conturilor de email cel mai adesea.

Simplu, dar nu prea

De asemenea un antivirus de calitate, cu licență, asigură protecția sporită a datelor. Dacă informaţiile stocate sunt strict confidențiale, atunci baza de date va contribui mai mult la securitate.  O altă formă avansată de securizare a datelor constă în criptarea informațiilor (transformarea în șiruri de algoritmi a datelor) care este o formă mai sigură de protejare a datelor confidențiale, chiar dacă mult mai complicată.

Facebook și securitatea

Deja foarte răspândit, Facebook face victime în rândul utilizatorilor unor astfel de conturi. Prin intermediul Facebook, implicit prin chat, sunt transmise o serie amplă de informații: domiciliul, naționalitatea, orientarea politică și religioasă, rude, cunoștințe apropiate etc și chiar detalii intime, care pot deveni obiectul principal al șantajului și amenințărilor.

Una dintre multele și banalele greșeli este aceea de a adăuga TAG-uri cu locația: în apropiere de domiciliu ori chiar locuinţa însăşi.  Setarea contului de Facebook ca „privat” ar fi cea mai indicată metodă pentru a fi atât tu, cât și contul tău în siguranță.

Hackerii – beneficiarii nedoriți

Potrivit site-ului de ştiri din tehnologia informaţiei iLikeIT.ro, o modalitate simplă și sigură pentru hackeri de a face rost de cantităţi impresionante de date este prin intermediul rețelelor publice ce solicită informații personale, de valoare: CNP, cont bancar etc. Aceste atacuri numite „man in the middle attacks” constau în redirecționarea directă a informațiilor către hacker înainte ca acestea să ajungă la destinatarul de drept, rețeaua publică; hackerul este astfel „beneficiarul” nedorit.

Aceste atacuri, tot mai des întâlnite, sunt oprite în cele mai multe cazuri de „signed certificates”, dar un hacker bun este în stare să depășească orice obstacol pentru a putea ajunge la informaţia dorită.  Chiar dacă viața virtuală pare simplă, iar utilizarea diferitelor conturi sau a paginilor de socializare este ceva obişnuit, securitatea este importantă și trebuie să ocupe locul întâi. Când este neglijată, și consecințele sunt pe măsură.

Lenea şi naivitatea costă scump în online

Potrivit unui studiu ESET, citat de site-ul de specialitate iLikeIT.ro, realizat pe aproape jumătate de milion de conturi online ce au fost atacate de hackeri, 1.700 (0,38%) dintre utilizatori aveau parole banale și previzibile: „123456”, iar 780 de utilizatori optaseră pentru „password”(parolă).

În top 10 al celor mai utilizate parole se numără: „welcome” (bine ai venit), „abc123”, „12345678” sau „prințesa”. Naivitatea și comoditatea fac victime în rândul celor mai mulți internauți. Poate dacă am ieși din zona de confort și am acorda mai multă atenție lucrurilor ce contează cu adevărat, am fi niște internauți mai informați și mult mai în siguranță.

Articol scris de Alexandra Țurnă, studentă la Jurnalism, FSPAC-UBB