Primele două ședințe de tranzacționare din 2019 nu au adus mișcări spectaculoase pe piața valutară, evoluția perechii euro/leu fiind una calmă, în timp ce "taxa pe lăcomie" a continuat să producă efecte, prin scăderea indicilor ROBOR.
Banca Naţională a României lansează luni în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, argint şi tombac cuprat), o moneda din argint şi o moneda din alama, pentru colecţionare, dedicate preluării de către România, la 1 ianuarie 2019, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.
Prima ședință a pieței valutare din acest an nu a fost de bun augur pentru leu, care s-a depreciat în linie față de principalele valute. În schimb, "taxa pe lăcomie" pare a da bătăi de cap băncilor, care au "ales" să scadă valoarea indicilor ROBOR.
Gradul de îndatorare - atât pentru creditele de consum, cât și pentru cele ipotecare - a fost stabilit la cel mult 40% din venitul net pentru împrumuturile în lei, respectiv 20% pentru cele în valută.
Chiar dacă euro a atins la jumătatea lui ianuarie maximul istoric de 4,6679, parcursul leului din 2018 a fost neașteptat de calm, confirmând proiecția CNP, care în toamna trecută prognoza o medie anuală de 4,65 lei, semn că economia românească s-a consolidat.
În topul judeţelor cu cea mai mare pondere a contractelor de muncă de peste 1.000 de euro net se află pe primul loc Bucureştiul, cu o pondere de 16,2% din totalul acestora din municipiu. Pe locul doi se află judeţul Cluj, unde 11,16% dintre salarii sunt peste 1.000 de euro net.
Darurile de Crăciun primite de moneda națională de la PSD-ALDE au fost ușor otrăvite, euro și francul elvețian apreciindu-se.
Redeschiderea pieței după minivacanța de Crăciun a readus leul pe o pantă ușor descendentă față de principalele valute, evoluții asemănătoare având și alte monede din regiune, în timp ce indicii ROBOR au stagnat.