Băncile vor avea în 2012 mai mulţi bani pentru creditare

Balanţa implicaţiilor participării României la „pactul bugetar” se înclină înspre avantaje. Printre cele mai neaşteptate beneficii se numără creşterea resurselor bancare destinate creditării.Liderii celor 17 ţări din zona euro şi a altor 6 state din afara blocului monetar, printre care şi România, au convenit la summitul de la Bruxelles, de la sfârşitul săptămânii trecute asupra unor măsuri de consolidare a disciplinei monetare. Ce decizii s-au luat?„Pactul bugetar” convenit de UE reia global propunerile franco-germane, aşa cum estimau înainte de summit economiştii clujeni chestionaţi de Moniotrul de Cluj. Printre ele se numără „regula de aur” care prevede ca bugetele generale ale guvernelor trebuie să fie echilibrate sau în surplus, acest principiu considerându-se respectat dacă deficitul structural anual nu depăşeşte 0,5% din PIB-ul nominal. Este stabilit, de asemenea, să devină aproape automate sancţiunile pentru ţările al căror deficit public depăşeşte 3 la sută din PIB sau în care nivelul datoriei globale creşte prea mult.O altă decizie, la care România cel mai probabil nu va lua parte, conform oficialilor români, este ca statele membre din zona euro şi alte state membre să furnizeze resurse suplimentare pentru FMI de până la 200 de miliarde EUR (270 de miliarde USD) sub forma unor împrumuturi bilaterale, pentru a asigura faptul ca FMI dispune de resurse adecvate pentru a aborda criza. Ele „vor examina şi confirma în termen de 10 zile furnizarea de resurse suplimentare pentru FMI. Aşteptăm cu interes contribuţii paralele din partea comunităţii internaţionale” se arată în Declaraţia şefilor de stat şi de guvern prezenţi la summit-ul de la Bruxelles, dată publicităţii vineri. Ce efecte vor avea măsurile asupra economiei naţionale?Impunând un deficit limitat statul se va îndatora mai puţin la bănci, lăsând practic disponibile resurse pentru celelalte două categorii de debitori – întreprinderile şi populaţia.„Problema principală pentru economia României este retragerea liniilor de credit. Aceasta influenţează direct atât companiile, cât şi consumatorii. Majoritatea întreprinderilor au nevoie de credite pentru a se dezvolta, neputând să susţină din fonduri proprii cheltuielile de extindere. De asemenea, dacă populaţia nu poate accesa linii de credite, consumul va scădea, ducând la o restrângere a activităţii companiilor. În aceste condiţii, redresarea sperată este pusă sub semnul întrebării. Prin urmare creşterea atenţiei autorităţilor asupra cheltuielilor bugetare şi implicit reducerea deficitelor va permite creşterea disponibilităţilor bancare pentru întreprinderi şi populaţie”, declară economistul clujean Paul Cocioc.