Nemulţumirile lui Boc: Clujul pierde milioane

Proiectul de rectificare bugetară îl nemulţumeşte pe primarul Clujului. Emil Boc spune că guvernanții nu şi-au respectat promisiunile făcute în faţa Asociației Municipiilor din România.

Primarul Emil Boc a susţinut că oraşul Cluj-Napoca este „pierzător net” la bugetul local la actuala rectificare, în condiţiile în care, numai la cota defalcată din impozitul pe venit, în loc de 40 de milioane de lei s-au primit doar 12 milioane de lei. În plus, Primăria Cluj-Napoca nu a primit fonduri pentru compensarea la creșterea salariului mediu în construcții, pierderi suportate de la bugetul local.

“Ar fi trebuit să primim vreo 42 de milioane de lei și ni s-au alocat 12 milioane de lei. Ca să nu mai vorbim că, deocamadată, nu am primit nimic ca și compensație pentru majorarea salariului din construcții și care a determinat o creștere exponențială a prețului contractelor, preț care e suportat de la bugetul local. Aceste 12 milioane de lei, care reprezintă vreo 3 milioane de euro, docamdată nu le avem decât ca și ipoteze de lucru. Cert este că, din acest punct de vedere, guvernanții nu și-au onorat promisiunea de a compensa pierderile pentru administrația locală. Asta e valabil atât pentru Cluj, cât și pentru restul țării", a declarat Emil Boc, la un post de radio,

Dacă anul trecut orașul Cluj-Napoca a pierdut 16 milioane de euro, anul acesta, până acum, pierderea se ridică la 20 de milioane de euro.

Sindicatele din educaţie critică şi ele proiectul rectificării pentru că el impune o reducere a ritmului angajărilor în administraţie.

„Guvernul României propune îngheţarea ocupării posturilor pentru personalul didactic auxiliar şi nedidactic, prin formula de angajare de 1 post scos la concurs pentru 3 neocupate. În cele peste 6.500 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, deficitul de angajaţi este foarte mare pentru aceste categorii de angajaţi; în cea mai mare parte a acestor şcoli există un număr redus de posturi, cu mult sub normativele care se impun pentru o funcţionare normală a acestora”, arată Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret.

De cealaltă parte, Ministerul de Finanţe susţine că nu are o problemă majoră cu banii şi că transferurile de fonduri între instituţii s-au făcut în urma constatărilor că unii nu au cheltuit fondurile alocate în prima parte din an. Noile taxe ar fi, de asemenea, elemente exogene (nevoia ca populaţia să fie sănătoasă, în cazul taxei pe băuturile cu zahăr, sau alinierea la accizele UE, în cazul majorării accizelor la ţigarete) şi nu ar avea legătură cu situaţia bugetului. Oamenii de afaceri vorbesc însă de o „situaţie critică” ce putea fi evitată, dacă alocările iniţiale ţineau seama de realităţi.