De ce sunt femeile minoritare în managementul de vârf al afacerilor?

Egalitatea dintre femei şi bărbaţi, pentru care s-a militat începând din secolul XIX, este departe de a fi obţinută atât numeric, cât şi ca drepturi în mediul de afaceri.

Spre exemplu, nicio femeie nu face parte din acţionariatul celor mai profitabile 100 de companii din România. „Spuma afacerilor” e constituită tot din bărbaţi, chiar dacă în ultimii 25 de ani s-a înregistrat un progres semnificativ la nivel global în reducerea diferenţelor între sexe în ceea ce priveşte educaţia, sănătatea şi piaţa muncii, conform unui raport emis de Banca Mondială.

Posibile explicaţii

Superioritatea numerică din acţionariatul şi managementul de vârf are explicaţii atât din istoria îndepărtată, cât şi din cea recentă, în opinia femeilor de afaceri clujence.

„Lipsa prezenţei feminine în acţionariatele de top se justifică simplu: istoric. Domeniile din industriile grele, care au rulaj financiar mare şi ocupă mereu primele locuri în clasament, au avut mereu acţionariate prin tradiţie exclusiv masculine”, a declarat pentru monitorul Mihaela Rus, preşedintele Asociaţiei Femeilor de Afaceri din Cluj şi director general al agenţiei Vitrina Advertising.

“Din păcate, trebuie să ne obişnuim cu ideea încă în vogă conform căreia cratiţa e pentru femei şi business-ul pentru bărbaţi”, adaugă Mihaela Luţaş, prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor.

“Cazul FNI în care a fost implicată clujeanca Ioana Maria Vlas poate fi, de asemenea, un motiv pentru care femeile din Cluj nu sunt prezente în acţionariat pe anumite trepte”, mai precizează Mihaela Luţaş. Vlas, originară din Cluj-Napoca, a fost preşedinte al SOV Invest, firmă de investiţii care a administrat Fondul Naţional de Investiţii (FNI). Sub preşedinţia ei, FNI a falimentat în 1999 şi cauzat daune sutelor de mii de investitori.

Femeile cu munca, bărbaţii cu laudele

În timp ce la vârful afacerilor femeile sunt încă o piatră rară, o treaptă mai jos lucrurile încep să se schimbe. „S-a dovedit că misoginismul corporatist nu mai reprezintă un model eficient de business, fiind înlocuit de avantajele realiste şi mai profitabile ale unor criterii competitive. De aceea, în aceleaşi companii de top se observă clar, din piaţă, că funcţiile executive, de middle management, care reprezintă locomotiva acestui profit, sunt ocupate tot mai mult de femei puternice, la fel de bine pregătite şi poate chiar mai ambiţioase”, spune Mihaela Rus.

Aceeaşi poziţie, dar salarii mai mici

Femeile din România sunt plătite în medie cu 10% mai puţin comparativ cu bărbaţii pentru joburi similare şi pentru acelaşi nivel de instruire, însă diferenţa este mai redusă faţă de cea înregistrată în regiune, potrivit unui raport al Băncii Mondiale (BM).

“În medie, o femeie câştigă la nivelul regiunii 80 de cenţi pentru fiecare dolar cu care bărbatul este remunerat. În România, diferenţa este de 90 de cenţi la dolar”, a spus într-o videoconferinţă cu jurnaliştii Carolina Sanchez Paramo, senior economist la BM. Ea a arătat că în România, dar şi în regiune, femeile sunt angajate cu precădere în sectorul serviciilor, ceea ce se traduce în remuneraţii mai mici decât cele ale bărbaţilor. “Este o problemă, în sensul că există femei cu studii foarte bune, însă cifrele arată că ele lucrează în domenii în care educaţia primită nu este suficient remunerată”, a afirmat ea.

Pe de altă parte, femeile remunerate corespunzător cu nivelul de pregătire profesională nu au o voce destul de puternică în politică sau în societate, a afirmat Ana Revenga, director în Banca Mondială. “Împiedicarea fetelor şi femeilor de a se dezvolta pe piaţa muncii nu este numai greşit, dar şi negativ din punct de vedere economic”, a adăugat economistul şef şi senior vice-preşedinte al Departamentului de Dezvoltare Economică a Băncii Mondiale, Justin Yifu Lin.

Potrivit raportului BM, care va fi făcut public integral în luna octombrie, la nivel mondial femeile reprezintă 40% din piaţa muncii, 43% din forţa de muncă în agricultură şi peste 50% din numărul total de studenţi.