Economiştii susţin proiectul Roşia Montană

Economistul Alan Roe: “Proiectul de la Roşia, mai mult decât o sursă de bani pe termen scurt”. Analistul Ionel Blănculescu: “Se impune ca România să se întoarcă la normalitate, să preia modele eficiente, inclusiv în domeniul explorării şi exploatării zăcămintelor”

Investiţia de la Roşia Montană, care face obiectul multor declaraţii în ultimele zile, poate deveni “un factor catalizator al altor proiecte similare în acest sector”, afirmă fostul ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu.

“Atunci când în România va începe să funcţioneze un astfel de proiect (cel de la Roşia Montană – n.r.), orice alte proiecte asemănătoare, actuale sau viitoare, care au nevoie să fie ecologizate şi valorificate, au o şansă să fie puse în practică”, a declarat Vlădescu.

Argumentele lui Vlădescu

Potrivit lui Sebastian Vlădescu, România are 22 de iazuri de decantare care prezintă un pericol ecologic “de sute de ori mai mare” decât cel preconizat pentru Roşia Montană, care este proiectat la un cu totul alt nivel de performanţă.

În condiţiile actualei crize economice, dar şi luând în considerare celelalte urgenţe cu care se confruntă România, statul “nu ar avea banii necesari pentru modernizarea exploatărilor actuale”, iar în cazul Roşiei Montane proiectul minier reprezintă singura posibilitate pentru locuri de muncă în zonă, în următorii zece ani. “Proiectul este localizat într-o zonă minieră complet distrusă, pentru care România nu ar fi avut niciodată resurse să o scoată la lumină”, afirmă Vlădescu.

Potrivit unor calcule, simpla ecologizare a actualului sit minier de la Roşia Montană ar costa între 150 si 200 de milioane de euro.

“Proiectul de la Roşia, mai mult decât o sursă de bani pe termen scurt”

Potenţialul de dezvoltare generat de proiectul de la Roşia Montană a fost subliniat şi de economistul britanic Alan Roe, consultant principal la Oxford Policy Management. El a declarat că “nu poţi pretinde că aurul sau alte resurse nu există, dar poţi încerca să găseşti cea mai bună cale pentru a le transforma într-o forţă a binelui”.

Potrivit unui studiu dat publicităţii de Roe şi Oxford Policy Management în 2010, proiectul de la Roşia are potenţialul de a fi mai mult decât o “ sursă de bani pe termen scurt, dacă părţile interesate îl tratează cu atenţie”.

Oxford Policy Management este o companie de consultanţă desprinsă din Universitatea Oxford, al cărei principal domeniu de expertiză sunt guvernanţa şi managementul resurselor naturale. De-a lungul anilor, OPM a colaborat cu organizaţii precum UNICEF, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi Banca Mondială. Înainte de a se alătura OPM, Alan Roe a fost economist-şef în cadrul Băncii Mondiale, departamentul pentru Europa şi Asia Centrală. Are peste 40 de ani de experienţă în politici macroeconomice, precum şi în politici din sectorul industrial şi financiar.

“Între neputinţă, nepăsare şi incompetenţă”

Analistul economic Ionel Blănculescu acuză pe blogul blanculescu.ro statul român pentru că “îşi dovedeşte neputinţa, delăsarea, chiar nepăsarea şi incompentenţa în faţa unui proiect economic amplu, care ar putea să dezvolte pe orizontala şi verticala economiei româneşti sinergii, de care avem atâta nevoie astăzi, când criza economică muşcă necruţător din nivelul de trai al românilor”.

“Cu siguranţă, părerile sunt într-atat de împărţite, încât este nevoie de o decizie curajoasă, guvernamentală, bazată pe garanţii, în ceea ce priveşte fezabilitatea proiectului şi mai ales siguranţa mediului şi pe avantaj reciproc. Mai mult, asistăm la o reală dezbatere naţională bazată pe declaraţiile preşedintelui ţării, potrivit cărora BNR ar avea nevoie să-şi dubleze rezerva de aur. Sunt de acord că a fost o scăpare a preşedintelui, nu există nicio legatură între proiectul Roşia Montană şi rezervele de aur ale BNR. De aici, până la a devora subiectul şi la a-l transforma în aşa zis alibi pentru realizarea proiectului este totuşi rea credinţă sau necunoaştere. (…) Aşa că, să lăsăm deocamdată de-o parte BNR şi să ne concentrăm pe oportunitatea proiectului! Se impune ca România să se întoarcă la normalitate, să preia modele eficiente, inclusiv în domeniul explorării şi exploatării zăcămintelor de orice fel, chiar şi aurifere. Dacă toate statele lumii fac acest lucru, de ce ar fi România altfel? Numai pentru că este pe ultimul loc în toate clasamentele internaţionale? Acesta nu este un motiv credibil, ci dimpotrivă!”, arată Blănculescu.