Economie
Economist clujean: "Oamenii de afaceri nu merg pe calea investițiilor de durată"
Evoluția cursului de schimb, a depozitelor, a numărului de firme nou create arată o explicabilă lipsă de proiecte pe termen lung și o șovăială a investitorilor în ceea ce privește economia Românească.
După ani de încercări credeam că încep să apară investițiile cu termen de realizare și recuperare măcar mediu. Din păcate, însă datorită șocurilor economice dese oamenii de afaceri nu merg pe calea investițiilor de durată.
Investiții sau economisire
Se poate observa destul de ușor ca în ceea ce privește evoluția depozitelor bancare si a creditelor BNR pune în statisticile sale 6831,1 mil lei credite in Cluj iar disponibilități la vedere 3992,5 mil lei și depozite la termen 5799,1 mil lei.
În ianuarie 2016 disponibilitățile 3185,7 mil lei și depozitele de 5206,3 mil lei erau de iar creditele de 5269,9 mil lei
Ce ne spun aceste cifre?
Avem un plus anual de 1399,6 mil lei ce reprezintă disponibilități și depozite și un plus de 1561,2.
Rata de creștere a depozitelor la termen de 11,40% iar cea a creditelor de 29,64%
Pe termen atât de scurt de un an aceste evoluții în două cifre arată credem noi o evoluție destul de fluctuantă.
Este de analizat aici evident care este destinația creditelor.
Cu siguranță o parte însemnată este reprezentată de creditele în domeniul imobiliar, credite cu specificitate pe termen mediu și lung
De ce totuși rata de creștere a depozitelor este atât de mare?
Menționăm că azi dobânzile nominale pentru depozite au ca bonificație medie anuală sub 1% și cred că ne îndreptăm vertiginos spre dobânzii reale negative.
Totuși inexistența vreunui faliment bancar în ultimii 10 ani cel puțin mută atenția din ceea ce ar trebui să fie sectorul industrial și al serviciilor spre lentoarea și siguranța depozitelor bancare.
Cluj protejat de sectorul IT-vedeta ultimilor 5 ani?
Se observă că în Cluj totuși dezvoltarea urbană și economică a înregistrat un ritm susținut în ultimii 5 ani.
Este de analizat dacă această dezvoltare urbană este sustenabilă și la un moment dat în care poate rata de creștere a sectorului IT – vedeta ultimilor ani nu va mai fii scrisă în două cifre sau nu va mai fi chiar pozitivă. Există riscul la o scară evident mai mică de un nou exemplu „Detroit”
Să nu uităm că în acest sector investițiile propriu zise sunt extrem de mici ca valoare în valoarea de piață a afacerii.
Cele mai multe exemple au la bază un plan de afaceri hit&run cu angajări masive, creșteri fulminante, fără active majore dar cu rezultate mulțumitoare. Cred că acesta este vârful IT-ului în Cluj.
De aici două sunt direcțiile de dezvoltare ulterioară. În varianta optimistă acumularea de bani la nivelul angajaților poate duce la o creștere a afacerilor mici ceea ce poate reprezenta un eventual debușeul al unui exit major. Varianta pesimistă este trimiterea acestor bani în sectorul imobiliar și în consum.
Astfel în situația unui exit major nu va exista nici o cale de resorbire a excedentului de forță de muncă supra calificată.
Dezvoltarea spiritului antreprenorial trebuie făcută nu ca moft sau trend ci mai mult ca o pregătire a unei potențiale scădere a interesului multinaționalelor pentru piața clujeană.
Să nu uităm concurenții din Vest – Oradea, Arad, Timișoara cu un nivel al ratei de creștere a salariilor – deci implicit a costurilor cu forța de muncă semnificativ mai mici decât în Cluj.
Pentru orice detalii puteți să mă contactați la office@octavianjula.ro sau office@twb.ro.
(Articol scris de OCTAVIAN JULA, conf. univ. în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor)