Economie
Guvernul ocoleşte Clujul la investiţii în 2017
Adio centură ocolitoare, adio transport intermodal, adio spital regional de urgenţă.
Pentru Guvernul Grindeanu, investiţiile Clujului nu sunt o prioritate. Potrivit proiectului legii bugetului, în 2017 Guvernul nu va finanţa nici un proiect clujean nou.
De exemplu, Ministerul Transporturilor are prevăzut pentru anul 2017 un buget de 13,761 miliarde de lei, în creștere cu 60,33%. În proiectul de buget al Ministerului Transporturilor (MT) pe 2017 se precizează că proiectele prioritare ale MT pentru anul 2017 și perspectiva 2018-2020 pentru infrastructura rutieră sunt: finalizarea autostrăzii Lugoj — Deva, finalizarea lucrărilor la autostrada Transilvania, autostrada Sibiu — Pitești, finalizarea autostrăzii Sebeș — Turda, realizarea coridoarelor de legătură cu autostrăzile, prin intermediul drumurilor europene și drumurilor expres.
Cu alte cuvinte mult visata centură metropolitană a Clujului nu este considerată o prioritate a actualului Guvern. Degeaba a crezut primarul Emil Boc că proiectele Clujului vor fi duse mai departe.
CITEŞTE ŞI
“Nu avem un ministru în Cabinetul Grindeanu dar asta nu înseamnă că proiectele Clujului nu vor fi duse mai departe. Eu sper doar un lucru: că proiectele aprobate anul trecut, nu vor fi uitate de actualul guvern şi îi rog pe toţi parlamentarii de Cluj, indiferent de culoarea lor politică, în fiecare săptămâna în care merg la Bucureşti printre priorităţile pe care le au, sunt convins că vor fi multe altele, să nu uite prioritatea majoră a municipiului şi judeţului pe care îl reprezintă şi anume realizarea celor două obiective care ţin exclusiv de guvern: centura metropolitană a Clujului pentru care există deja 150 de milioane de euro aprobate din fonduri europene şi spitalul regional de urgenţă pentru care iarăşi există cele 100 de milioane de euro din fonduri europene”, spunea Boc după investirea Cabinetului Grindeanu.
Aeroportul Cluj, “sărit” de la finanţare
În sectorul aerian, Aeroportul Cluj a fost “sărit” de la finanţare, Guvernul Grindeanu alocând bani pentru dezvoltarea Aeroportului "Henri Coandă" şi Aeroportului Băneasa din Bucureşti, pentru modernizarea Aeroportul Internațional Traian Vuia — Timișoara. De asemenea, va fi finanţat şi Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța.
“La transport intermodal, autoritățile de resort propun realizarea de centre intermodale prin accesarea unor proiecte cu finanțare europeană (locații prioritare: București, Timișoara, Oradea, Cluj-Napoca, Bacău). Implementarea acestor proiecte/programe va conduce la asigurarea unei infrastructuri de transport extinse, moderne și durabile, care va contribui la dezvoltarea economiei românești", se precizează în proiectul de buget al Ministerului Transporturilor aferent lui 2017, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
CITEŞTE ŞI
Dacă vrea multimodal, Aeroportul Cluj va trebui să bage adânc mâna în buzunar
La capitolul infrastructură feroviară, printre proiectele prioritare se numără electrificarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca — Episcopia Bihor) sau dezvoltarea platformelor de transport intermodal.
Premierul Sorin Grindeanu a declarat marţi, după discuţiile de la sediul PSD, că în proiectul de buget pe anul 2017 vor fi alocaţi mai mulţi bani pentru transporturi, sănătate şi agricultură.
Bugetul de stat pentru 2017 ar urma să fie adoptat de Guvern vineri.
Ce şi cât primeşte Clujul
În ordinea sumelor promise de executiv, proiectele de investiţii clujene care ar urma să primească anul acesta fonduri bugetare sunt:
Clădirea nouă a Institutului Oncologic - 29.096.000 lei
Sediul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - 14.256.000 lei
Reabilitare DN 1C Dej - Baia Mare - 8.925.000 lei
Centura Vâlcele - Apahida - 7.840.000 lei
Sediul Inspectoratului Şcolar Municipal - 2.000.000 lei
Corpul nou de clădire de la Biblioteca Centrală Universitară - 1.500.000 lei
Extinderea sediului Direcţiei Generale a Finanţelor Publice - 850.000 lei
Biblioteca Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară - 389.000 lei
Centura Bulevardul Muncii - Apahida - 245.000 lei
Extinderea Casei Corpului Didactic - 200.000 lei
Sală de sport a CSS Viitorul - 200.000 lei
Autostrada Transilvania - 1,27 miliarde de lei
Autostrada Sebeş - Turda - 950 de milioane de lei
Guvernul lasă investiţiile pe seama mediului privat
Bugetul pe 2017 vizează investiţii totale în 2017 de 34,4 de miliarde de lei, echivalent a 4,2% din PIB, însă mare parte din aceşti bani ar urma să vină din fonduri europene, ceea ce face ca investiţiile din buget (cheltuielile de capital), singurele care pot fi anticipate într-o mai mare măsură, să ajungă să fie anul acesta unele dintre cele mai mici – dacă nu cele mai mici – din ultimii 12 ani.
Investiţiile publice, cele mai mici de la aderarea la UE
Raportul privind situaţia macroeconomică pe 2017 şi proiecţia acesteia pe anii 2018-2020 - document explicativ care însoţeşte bugetele anuale - vorbeşte despre cheltuieli de investiţii (în majoritate din buget şi din fonduri UE), de 34,4 mld. lei, dar, la venituri, mizează pe 22 de miliarde de lei din fonduri nerambursabile. Acest lucru poate însemna că, din buget, (scăzând sumele aşteptate de la UE), ar urma să fie cheltuite pe investiţii 12 mld. lei – cea mai mică sume de la aderarea la UE încoace. Pe de altă parte, acelaşi document arată, la un alt capitol, că în structură cheltuielile de investiţii din buget (cheltuielile de capital) vor fi de 2,47% din PIB, iar din fondurile UE de 1,56% din PIB, adică 20 mld. lei din fonduri publice şi 12 miliarde din banii UE. Chiar dacă scenariul investiţional real ar fi acesta din urmă, cheltuielile de capital tot vor fi cele mai mici încă de dinainte de aderare încoace – cel puţin din 2006, ultimul an pentru care Finanţele mai păstrează date despre execuţiile bugetare anuale.
Economiştii nu cred însă că ar exista bani chiar şi pentru aceste investiţii modeste ca pondere în PIB.
„Nu ai cum să ai acest nivel de cheltuieli pe investiţii pentru că veniturile pe care se bazează ele sunt «superoptimiste». Nu ai cum să realizezi o creştere economică de 5,2% în 2017, nu ai cum să atragi 22 de miliarde de lei bani nerambursabili, nu ai cum să strângi din taxe atât cât ai bugetat. Foarte probabil, la rectificările ce vin, sacrificate vor fi investiţiile, aşa cum se întâmplă mereu“, comentează economistul Dragoş Cabat.
Pe hârtie, infrastructura rutieră bubuie
Construirea autostrăzii Comarnic-Brașov nu este trecută la capitolul priorități pentru 2017, dar nici autostrada Iași-Tg Mureș, atât de necesară pentru a convinge investitorii să vină și în Moldova.
Pe hârtie însă, partea de infrastructură rutieră este tratată cu generozitate de către Guvern, potrivit economica.net. Proiectul de buget pentru 2017 prevede pentru dezvoltarea de autostrăzi şi variante de ocolire cheltuieli de 4,32 miliarde de lei, de 2,5 ori mai mari faţă de execuţia preliminată pe 2016, de 1,74 miliarde de lei. Iniţial, fostul Executiv a alocat anul trecut pentru autostrăzi şi centuri suma de 2,58 miliarde de lei. Din cauză că nu au putut fi cheltuiţi integral, fostul premier Dacian Cioloş a tăiat la rectificările bugetare din banii pentru Transporturi.
Pentru 2018, actualul Guvern prevede cheltuieli de 2,57 miliarde de lei pentru autostrăzi şi variante de ocolire localităţi. Pentru 2019, alocările bugetare se reduc drastic, la 885 milioane de lei, iar în 2020 cresc până la 1,22 miliarde de lei.
În total, pentru perioda 2017-2020 Guvernul Grindeanu prevede cheltuieli de nouă miliarde de lei pentru autostrăzi şi centuri.
Însă, de la sumele trecute pe hârtia pe care se scriu bugetele, la cheltuirea efectivă a banilor, este cale lungă. Pentru a fi cheltuiți banii, trebuie făcute lucrările aferente de construire a autostrăzilor, totul în conformitate cu procedurile UE și cu contractele semnate. Ori, o bună parte din proiectele din prezent sunt blocate parțial, lipsind autorizațiile de construire, exproprieri, avize de mediu, lucrări de proiectare etc.
Ce investiţii a pierdul Clujul
Aeroportul Cluj şi Consiliul Judeţean vor trebui să scoată bani serioşi dacă îşi doresc extinderea pistei şi implementarea transportului multimodal, în condiţiile în care în Master Planul General de Transport (MPGT) al României sunt prevăzute sume mult mai mici decât cele necesare pentru implementarea acestor obiective.
În 2015, judeţul Cluj a ratat un proiect de 76 milioane de euro, finanţare europeană, pentru implementarea transportului intermodal la Aeroportul Cluj.
Dacă implementarea transportului intermodal a eşuat, în Master Planul de Transport există un capitol separat în ceea ce priveşte construirea unei platforme multimodale la Cluj. Astfel, Clujul ar urma să primească doar 34.250.000 milioane euro, cu aproape 42 de milioane de euro mai puţin, dacă conducerea Consiliului Judeţean nu ar fi refuzat în urmă cu mai bine de un an să depună cererea de finanţare pentru atragerea de fonduri europene în vederea implementării transportului intermodal.
Cu toate că şi-a consolidat cea de-a doua poziţie pe ţară după numărul pasagerilor transportaţi, aeroportul clujean ar urma să primească, dacă e să ne luăm după Master Planul de Transport, mai puţini bani decât aeroportul din Timişoara pentru modernizare.
În MPGT se precizează faptul că Aeroportul Cluj ar urma să primească 125 de milioane de euro pentru modernizare. Mai puţin de jumătate din bani provin de la bugetul de stat. Doar 55,14 milioane de euro vin de la bugetul de stat, alţi 70,18 milioane de euro urmând să fie atraşi din fonduri strucurale.
Tot în 2015, judeţul Cluj a pierdut 18 milioane de lei, finanţare europeană nerambursabilă, pentru construirea Parcului Industrial Tetarom IV.