Licitaţii cu dedicaţie la proiecte cu fonduri europene

O serie de nereguli la derularea proiectelor IT cu fonduri europene au fost cuprinse într-un document al Comisiei Europene transmis de autorităților române la sfârșitul anului trecut (23 decembrie 2014) și care a fost obținut de România Curată de la Bruxelles. Neregulile din document sunt următoarele: criterii de selecție discriminatorii și disproporționate în etapa de evaluare a ofertelor; criterii de atribuire nejustificate pentru că nu au legătură cu obiectul contractului; tratament inegal al ofertanților în timpul etapei de selecție; cerințe tehnice ”cu dedicație” pentru eliminarea ofertanților nedoriți; produse finale ale proiectelor finanțate (platforme de e-learning) care nu sunt utilizate; verificatori puțini și insuficient pregătiți pentru a putea evalua/verifica din punct de vedere tehnic proiectele; suspiciuni de dublă finanțare; lipsa unor controale reale din partea autorității de management, în condițiile în care toate neregulile de mai sus au fost semnalate doar după verificările inspectorilor de la Bruxelles.

Potrivit sursei citate, neregulile semnalate în document reprezintă tabloul licitațiilor ”cu dedicație” care au ajuns ”la cine trebuia” prin impunerea unor cerințe care ajutau la scoaterea din competiție a ofertanților nedoriți. Conform documentului, doar în cazul a două contracte de atribuire dintr-un eșantion de 9 contracte verificate ca eșantion se poate vorbi de existența unei concurențe reale.

Concret, printre problemele semnalate de inspectorii de la Bruxelles se află cerințe tehnice disproporționate (prea numeroase și excesiv de complexe) ceea ce a dus la excluderea celor mai mulți dintre ofertanti, cu excepția aceluia căruia i-a fost atribuit contractul. În 4 cazuri din cele 9 ale eșantionului auditat toți ofertanții au fost excluși cu excepția câștigătorului, în 2 cazuri au rămas doar doi 2 ofertanți, iar într-un caz a existat un singur ofertant. Prin urmare, din 9 licitații doar în 2 cazuri a existat o concurență reală în etapa de atribuire.

Vizita la fața locului a inspectorilor de la Bruxelles a relevat faptul că o platformă de e-Learning nici măcar nu a fost folosită, beneficiarul și reprezentantul tehnic al contractantului nefiind în stare să pună la dispoziția inspectorilor de la Bruxelles dovezile care să ateste existența traficului pe platformă. Din acest motiv CE a cerut Guvernului să facă o verificare a realei funcționări și utilități a unora dintre proiectele IT implementate. Inspectorii au exemplificat prin existența a două platforme de e-Leaming în aceleași școli sau universități, ca o dovadă care să sugereze nereguli legate de eligibilitatea unor cheltuieli.

Documentul Comisiei Europene poate fi citit AICI.