Se suplimentează banii pentru Prima Casă. Clujenii preferă să cumpere cu „banii jos”

Ministerul Finanțelor Publice a aprobat la sfârşitul săptămânii trecute alocarea suplimentară a unei sume de 135,5 milioane lei către băncile comerciale incluse în Programul Prima Casă, în vederea creșterii plafonului general de garantare.

Până la sfârșitul acestei luni, Ministerul Finanțelor Publice va iniția o Hotărâre de Guvern în care va fi prevăzută suplimentarea plafonului cu valoarea necesară pentru acoperirea tuturor solicitărilor care vor fi înregistrate până la finalul anului 2014 în cadrul Programului Prima Casă.

„Aceste acțiuni au în vedere buna funcționare în continuare a Programului Prima Casă, atât până la finalul anului 2014, cât și pe parcursul anilor viitori”, se arată într-un comunicat al ministrului delegat pentru Buget, Darius-Bogdan Vâlcov.

Vă reamintim că, de săptămâna trecută, de Programul Prima Casă pot beneficia și românii din diaspora, după ce Guvernul a aprobat, în ședința din 7 octombrie, un proiect de hotărâre în acest sens. Până la 31 decembrie 2014, plafonul garanțiilor acordate exclusiv pentru achiziționarea sau construirea de locuințe pentru românii care locuiesc în străinătate este de 25 de milioane de lei, alocat din plafonul rămas nealocat sau neutilizat destinat ANL.

Programul Prima Casă a fost implementat începând cu a doua jumătate a anului 2009. Până în prezent au fost acordate 123.922 de garanții, dintre care circa 31% au fost destinate achiziției de imobile construite între anii 2008 - 2013. Valoarea medie a finanțărilor accesate în cadrul programului este de 38.210 euro.

Programul care a susţinut creditarea

În prezent, aproape jumătate din creditele imobiliare din România sunt garantate de stat, adică sunt accesate prin Programul Prima Casă, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).

„Portofoliul de credite acordate prin Programul Prima Casă (care reprezenta 46% din stocul de credite imobiliare în iunie 2014 și 67% din creditele imobiliare nou acordate în perioada decembrie 2012 – iunie 2014), are o rată de neperformanţă scăzută (0,03%, în  iunie 2014)”, se arată în Raportul anual de stabilitate financiară al BNR.

De altfel, „continuarea Programului Prima Casă şi modificările aduse în luna august 2013 (derularea acestuia doar în monedă naţională) au avut un rol important pentru susţinerea creditului ipotecar şi atenuarea dezechilibrelor pe valute a bilanţului instituţiilor de credit”, se arată în acelaşi raport al BNR.

Clujenii preferă să spargă puşculiţa

Pe de altă parte, majoritatea celor care cumpără un apartament în Cluj-Napoca îşi permit să pună „banul jos” când vine vorba de achiziţii imobiliare, potrivit informaţiilor furnizate Direcţia de Impozite şi Taxe Locale a Primăriei Cluj-Napoca. Informaţiile au fost centralizate într-un ghid al tranzacţiilor imobiliare din Cluj-Napoca, realizat de Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR).

Astfel, potrivit ghidului, singurul de acest fel din România, în perioada mai – decembrie 2013 au fost realizate în Cluj-Napoca 3.324 de tranzacţii imobiliare, dintre care 2.445 au fost apartamente. Valoarea totală a apartamentelor tranzacţionate în perioada menţionată s-a ridicat la 108,6 milioane de euro, iar 71% din această valoare a provenit din finanţare proprie. Cu alte cuvinte, peste jumătate din apartamentele tranzacţionate în Cluj-Napoca în a doua jumătate a anului trecut au fost cumpărate cu „banii jos”, nu prin credite imobiliare.

Informaţiile centralizate în ghid mai arată că, cei care au apelat la credite bancare au fost nevoiţi să plătească ceva mai mult pentru apartament, respectiv în medie 879 euro/mp, faţă de 800 euro/mp – cât au scos din buzunar cei care au avut resurse proprii pentru a plăti.