Camera de Comerţ şi Industrie, transformată într-un zeu al mediului de afaceri

Potrivit iniţiativei legislative, firmele vor avea nevoie de avizul CCIR pentru a înregistra mărci la OSIM. De asemenea, orice târg sau expoziţie va trebui să fie autorizat de o cameră de comerţ, în timp ce un alt articol impune companiilor din România să se înregistreze în Catalogul Firmelor administrat de Sistemul Cameral. Iniţiatorii proiectului legislativ instituie totdată contravenţii şi amenzi pe care Camera le-ar putea aplica firmelor, având chiar posibilitatea de blocare a activităţii societăţilor.

Ne întoarcem la comunism

Iniţiativa e privită cu dezaprobare de afacerişti, care consideră că modificările ar creşte presiunea birocratică asupra firmelor.

„Părerea mea este că ajungem de unde am plecat acum 24 de ani. Dacă în alte ţări legea se simplifică, la noi se inventează portiţe prin care se poate tergiversa legea. Nu văd ce rost are să punem birocraţie peste birocraţie”, a declarat pentru Monitorul de Cluj, Egyed Zoltan, administratorul unei firme de transport clujene.

Iniţiatorul legii, un „cumătru” de-al lui Mihail Vlasov

Demnitari care au venit cu propunerea sunt Silviu Dorin Petrea (PSD), Florin Romea Nicoară (PNL) şi Aurel Vainer (minorităţi naţionale).

Potrivit evz.ro ultimul are legături trainice cu Camera de Comerţ şi Industrie a României, instituţie condusă de Mihail Vlasov. Demnitarul a fost membru în colegiul de conducere a CCIR între 1995 şi 2008.

Potrivit declaraţiei sale de interese, Vainer este vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti de unde ridică o „indemnizaţie de conducere” în cuantum de 29.912 de lei pe an.

O altă legătură a lui Vainer cu Vlasov este aceea că primul este acţionar la SC Romexpo, societate deţinută de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Conform declaraţiei de avere din iunie 2013, deputatul care reprezintă comunitatea evreilor din România în Parlament are la Romexpo 1544 de acţiuni în valoare totală de 32.880 de lei.

Nu e prima încercare de „baronizare” a Camerei

Proiectul a fost elaborat după ce o altă iniţiativă legislativă, similară, avându-l printre autori tot pe Aurel Vainer, a fost respinsă de parlamentari.

Ea prevedea atât subordonarea camerelor de comerţ judeţene faţă de CCIR, cât şi trecerea Registrului Comerţului în subordinea CCIR.

Guvernul critică proiectul

În punctul de vedere formulat de Executiv se atrage atenţia asupra hibelor iniţiativei.

„Prin măsura propusă de iniţiatori devine obligatorie înscrierea în Catalogul firmelor a tuturor societăţilor şi a emblemenlor comerciale ale acestora. Această normă instituie, în fapt, o nouă înregistrare a societăţilor în raport cu cea deja impusă de lege, operată în registrul Comerţului, care, în plus, trebuie actualizată anual. Această dublă înregistrare asupra validităţii căreia se revine anual, este susceptibilă de a contraveni necesităţii simplificării sarcinilor administrative pentru înfiinţarea unei afaceri”, se arată în document.

Desi Guvernul si-a exprimat un punct de vedere extrem de critic, în Parlamentul decide asupra proiectului de lege.