John Engler, fost guvernator Michigan: "N-ar fi surpriză ca în spatele protestelor anti gazele de şist să fie Rusia”

John Engler, fost senator şi fost guvernator al statului Michigan, a fost invitatul ediţiei de duminică a emisiunii "După 20 de ani", difuzată de Pro TV şi de voyo.ro, şi care este moderată de Cristian Leonte şi îi are ca invitaţi permanenţi pe jurnaliştii Claudiu Pândaru (directorul editorial Mediafax Group) şi Cristian Hostiuc (director editorial "Ziarul Financiar").

"Unii nu acceptă concurenţa din alte surse. Poate fi ridicată şi această problemă. Nu cred că ar fi o surpriză să aflăm că protestul poate fi finanţat de Rusia, care are interese legate de resursele din România. Dar, acestea fiind spuse, există mai multe interese economice. (...) Nu ştiu asta. Doar sugeram că... Şi noi avem proteste legate de protecţia mediului. Nu ştiu dacă oamenii au fost plătiţi sau nu de către cineva. Dar informaţiile de la care au pornit nu sunt întotdeauna fundamentate pe date ştiinţifice", a declarat John Engler, preşedintele Business Roundtable, la emisiunea "După 20 de ani".

El a admis că în societăţi deschise astfel de proteste sunt permise, fiind de părere că provocarea este, dacă te afli de cealaltă parte a baricadei, să explici cu atenţie şi cu multe detalii de ce crezi că este o decizie potrivită.

În opinia lui, provocarea este ca oamenii să înţeleagă care este baza protestelor lor, dacă se bazează pe date ştiinţifice sau dacă la mijloc sunt interesele concurenţei.

Cât priveşte Statele Unite, Engler susţine că SUA pot atinge un nivel maxim de independenţă energetică datorită exploatării gazelor de şist.

În ce priveşte influenţa Rusiei, preşedintele BRT crede că "toată lumea este de acord că unele ţări, precum România, au fost trase înapoi considerabil de influenţa semnificativă a Rusiei".

Despre gazele de şist: Nu toate statele americane susţin explorarea gazelor de şist

Gazele de şist au reprezentat una dintre temele abordate, John Engler fiind de părere că interesul României în domeniul gazelor de şist ar trebui să ia în considerare avantajul competitiv în ceea ce priveşte preţul energiei.

"Şi în SUA au fost dezbateri asupra exploatării gazelor de şist şi despre modalităţile de refacere a mediului. Datele ştiinţifice sunt favorabile. E un sistem sigur, dacă este aplicat aşa cum trebuie", crede el, motivând că operaţiunile se desfăşoară la mare adâncime.

Preşedintele BRT este de părere că astfel nu este ameninţată pânza freatică şi că "riscul de afectare a mediului nu este mare".

Pe de altă parte, el a admis că mai multe state americane, între care New York, interzic explorarea gazelor de şist. "Nu toate statele americane susţin explorarea gazelor de şist", fostul senator

precizând că, în timp ce Pennsylvania şi Ohio "promovează agresiv folosirea gazelor de şist", statul New York interzice explorarea gazelor de şist.

"Această dezbatere nu are loc doar în România. În faţa Casei Albe, oamenii au protestat împotriva construcţiei unei conducte. Se temeau de impactul asupra mediului. Sunt mai multe state, spre exemplu New York, care interzic explorarea gazelor de şist. Statele vecine, Pennsylvania şi Ohio, promovează agresiv folosirea gazelor de şist. Diverşi oameni ajung la concluzii diferite. Eu, de exemplu, sunt de partea celor care spun că e o investiţie bună şi o decizie înţeleaptă", a declarat John Engler.

Avantajele României, în ochii americanilor

Sectorul energetic este considerat unul care a atras deja investiţii americane importante în România.

"Ştiu că sunt companii mari, ca Exxon Mobile sau Chevron, care au activităţi atât offshore, cât şi onshore. Dar cred că România are nişte avantaje energetice pe care alte ţări nu le au", a spus preşedintele BRT.

Din discuţiile la care a participat a reieşit că nu există motive pentru care investiţiile americane să nu crească în România, dând ca exemplu sectorul telecomunicaţiilor şi dezvăluind că a purtat o "discuţie foarte interesantă" cu ministrul de resort.

Un alt domeniu de interes pentru întreprinzătorii americani este cel forestier, unde România are "resurse extraordinare". Dezvoltarea turismului sau sectorul bancar reprezintă alte oportunităţi de investiţii.

"România se confruntă cu aceeaşi provocare. Trebuie să arate că e cea mai bună din regiune, pentru ca investitorii care vor să intre în această regiune să aleagă România. În fiecare dintre aceste zone au existat discuţii legate de finanţare. De exemplu, transportul energiei electrice. Nu doar producţia ei, ci şi transportul. Dacă investiţiile pot fi recuperate într-o perioadă mai lungă de timp. S-a discutat mult despre asta, dar şi despre sectorul bancar", a dezvăluit fostul guvernator de Michigan.

El a mai menţionat că a stat de vorbă cu prim-ministrul despre proiecte din domeniul transporturilor.

"Mi-a povestit despre câteva proiecte care au întârziat mulţi ani. Unele dintre ele au fost redeschise şi chiar terminate", a relatat fostul guvernator al statului Michigan.

SUA ar trebui să facă mai mult pentru redresarea globală

În opinia lui, este nevoie de politici guvernamentale stabile şi previzibile, atât în Statele Unite ale Americii, cât şi în întreaga lume, pentru a stimula o creştere a cererii, fiind de părere că SUA ar trebui să facă mai multe pentru redresarea globală, în special în domeniul energetic.

Statistici publicate de McKinsey asupra situaţiei globale arată că între 2013 şi 2025 vor exista peste 400 de zone de dezvoltare în economii emergente care vor genera peste jumătate din creşterea mondială.

Totuşi, preşedintele Business Roundtable (BRT) a exemplificat că reticenţele investitorilor în ce priveşte economiile emergente sunt legate de problemele legate de infrastructură şi de reglementările comerciale.

"Există un risc asociat cu economiile emergente. În absenţa unei înţelegeri depline a regulilor existente, a felului în care instanţele ar putea interpreta un contract sau o plată scadentă, oamenii au o anumită reticenţă legată de necompetitivitate", crede preşedintele BRT.

Secretul unui proiect executat rapid

El a dezvăluit şi "secretul" finalizării înainte de termen a proiectelor: acordarea de bonusuri investitorilor.

"Am învăţat că, dacă vrem să facem un proiect rapid, atunci când îl scoatem la licitaţie, dosarul să fie structurat astfel încât să existe un termen-limită de predare. Dacă este predat mai devreme, plătim un bonus. Dacă există întârzieri, vor fi penalizări. N-am încasat niciodată penalizări. Am plătit mereu bonusuri. Când au o asemenea motivaţie, e uimitor cât de repede trec companiile peste orice obstacol", a spus el.