Ce au însemnat gazele de şist în SUA şi care ar fi beneficiile României?

În România, până la dovedirea că zăcămintele de gaze de şist care s-ar afla în subsolurile României sunt certe (1.444 de miliarde de metri cubi, adică consumul de gaze al României pe 100 de ani, estimare a agenţiei americane Energy Information Administration), beneficiile locale nu sunt semnificative.

Timp de 3-5 ani, Chevron sau oricare altă companie care s-ar avânta în acest teritoriu trebuie să exploreze ca să vadă ce zăcăminte concrete se ascund şi câte dintre ele sunt comerciale.

În cazul în care rezervele estimate s-ar dovedi comerciale, lucrurile s-ar putea schimba radical.

România ar deveni independentă de ruși

Dacă luăm în considerare 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze estimate de americani, la un preţ de 382 de dolari pe mia de metri cubi, atât cât ar trebui să fie în 2018 preţul din producţia internă după aplicarea calendarului de liberalizare, în joc ar fi 550 de miliarde de dolari, ceea ce ar schimba în totalitate datele problemei şi miza pentru gaze.

România ar deveni independentă de gazele de import, care în acest moment acoperă circa 20-25% din consumul intern de gaze. În funcţie de consum şi de preţul gazelor de import, România a plătit în perioada 2004-2012 facturi către ruşi cuprinse anual între 0,4 şi 2 miliarde de dolari.

Doar SUA exploatează acum gazele de șist

Până în acest moment doar SUA exploatează comercial gaze de şist, iar impactul economic a fost semnificativ, ducând la revitalizarea industriei chimice şi petrochimice americane prin acces la gaz ieftin.

Traseul spectaculos al gazelor așa-zise neconvenționale în SUA continuă să fascineze. Între 2005 și 2010, industria locală a gazelor de șist, bazată pe producerea de gaze naturale din șisturi prin bombardarea cu torenți de apă și chimicale (tehnică denumită fracționare sau fracturare hidraulică) a crescut cu nu mai puțin de 45%. În același interval, gazele de șist au ajuns de la o pondere de 4% din totalul producției americane de gaze la 24%. Acum, SUA produc mai multe gaze decât au nevoie. Depozitele sunt deja aproape pline. Preţul la gaze a scăzut spectaculos în SUA, iar industria petrochimică americană începe să se adune. La polul opus, exploatarea gazelor de şist din America lasă urme în comunităţile locale din cauza impactului asupra mediului.

 În Statele Unite, preţul gazelor naturale a scăzut de la un maxim de 448,4 dolari pe mia de metri cubi în iunie 2008 la un minim de 68,9 dolari pe mia de metri cubi în aprilie 2012, pentru ca în luna august 2013 să se situeze la nivelul de 121,2 dolari pe mia de metri cubi, potrivit datelor Administraţiei de Informaţii în domeniul Energiei (EIA).