Specialişti clujeni: Noul cod al insolvenţei va creşte şi mai mult numărul de falimente

Noul Cod al insolvenţei aduce mediului de afaceri mai multe probleme decât rezolvă, potrivit specialiştilor consultaţi de Monitorul de Cluj.

Conform experţilor, ultimele reglementări sunt gândite doar pentru a aduce „beneficii” statului în detrimentul creditorilor privaţi. În plus, reglementarea falimentului personal a fost sărită şi de această dată, iar durata unei reorganizări a fost scurtată de la trei ani la un an, „aşa cum nu a mai văzut mapamondul”.

Ce zic afaceriştii?

„Insolvenţa a devenit o procedură care se foloseşte pentru a lăsa creditorii fără bani. Noi am cerut modificări în sensul de a restricţiona intrarea în insolvenţă pentru a proteja creditorii”, spune Augustin Feneşan, preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor (APM) Cluj.

Modificările nu realizează însă acest deziderat, potrivit afaceristului clujean Adrian Coroian, preşedintele Ligii Întreprinzătorului Român (LIR).

„Şi celălalt cod a fost unul prost şi văd că se merge pe aceeaşi linie. În alte ţări deschiderea procedurii se poate face dacă plata nu se face în termen de 30 de zile. Chiar dacă s-a micşorat la 60 de zile termenul e prea mare. Totodată, nu poţi, pentru 10.000 de euro, să închizi o companie, mai ales că noul cod îngreunează ieşirea din insolvenţă”, explică Coroian.

Separarea puterilor în stat doar un mit. Codul încă o dovadă

Potrivit avocatului clujean Ciprian Păun, specialist în asistenţă juridică în domeniul dreptului comercial şi conferenţiar al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, procedura de adoptare a Codului Insolvenţei este cel puţin ciudată pentru că exclude dezbateriile parlamentare.

„Din păcate, ne-am obişnuit să adoptăm majoritatea actelor normative importante prin asumarea răspunderii sau ordonanţe ignorând Parlamentul ca for de dezbatere şi de analiză. Proiectul suferă şi din cauza faptului că practicienii în insolvenţă nu şi-au exprimat punctul de vedere pe proiectul final, iar experţii care au lucrat în cadrul proiectului finanţat de Banca Mondială nu au avizat modificările realizate de către ministere, astfel că acest cod al insolvenţei nu rezintă produsul dezbaterilor din societate între judecători, Asociaţia Băncilor, Statul Român, practicieni în insolvenţă, sindicate, patronate, avocaţi, ci exclusiv voinţa suverană a «creditorului bugetar», denumit generic STATUL. Această strategie, prin care se forţează colectarea arieratelor din economie de către stat reiterează filosofia statului intransigent care se impune din ce în cel mai mult în actele legislativ-executive adoptate”, explică specialistul.

Vor curge falimentele

Proiectul de Cod al Insolvenţei a suferit din cauza implicării excesive a Ministerelor Justiţiei şi Finantelor Publice care au modificat propunerile Comisiei de Specialişti în sensul asigurării interesului special al ANAF şi al statului ca şi creditor bugetar faţă

de creditorii privaţi, în opinia lui Ciprian Păun. În plus, „noul Cod al insolvenţei, va creşte şi mai mult numărul de falimente deoarece durata unei reorganizări a fost scurtată de la trei ani la un an, cu posibilitate de prelungire de până la 12 luni, iar statul poate executa o companie aflată deja într-o astfel de procedură pentru creanţele bugetare. În Franţa termenul este de 10 ani, iar în SUA nu există limită”, sublinează avocatul.

„Se face jocul” Statului

În noul Cod nu s-a reglementat problematica insolvenţei profesiilor liberale, aceasta fiind lăsată pentru o altă reglementare.  Noul Cod pune accent pe procedura mandatului ad-hoc şi a concordatului preventiv încercând să forţeze o soluţionare a stării de insolvabilitate din faza iniţială a agravării solvabilităţii debitorului. Un lucru foarte important este că prin Cod se prevede ca persoanele cărora le este imputată insolvenţa unei firme sunt obligate să acopere din propria avere datoriile debitorului şi nu vor mai putea ocupa poziţia de administrator la alte firme timp de 10 ani. Dacă până acum insolvenţa se putea cere doar dacă trecuseră 90 de zile între data emiterii facturii şi plată, în viitor creditorul va putea cere insolvenţa debitorului la 60 de zile după. Debitorul nu va mai putea solicita insolventa indiferent de suma pe care nu o poate plăti, ci doar dacă aceasta va depăşi 40.000 de lei, nivel aplicat şi în cazul solicitării

făcute de creditori. Astfel, se exclude situaţia în care debotorii intrau in insolvenţă doar pentru a scăpa de plata unor facturi mai mici prejudiciind interesele creditorilor cu sume mai mici. Totodată, nu va mai putea propune un plan de organizare acel debitor care a mai apelat la procedura insolvenţei în ultimii cinci ani.

Însă toate aceste prevederi „întăresc poziţia statului în calitatea sa de creditor la procedurile de insolvenţă”, avertizează specialiştii. „Statul va avea posibilitatea sa încaseze mai uşor creanţele bugetare”, spune Păun.

Se aplică retroactiv

Noile reguli de insolvenţă vor putea fi aplicate inclusiv procedurilor aflate în prezent în derulare, cu excepţia prevederilor privind insolvenţa grupului de societăţi, unde vor fi aplicate doar cererilor introduse după această dată, potrivit Mediafax.

Clarificarea se face la articolul 348 alineatul 2: „Prezenta lege se aplică şi procedurilor de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă aflate în derulare la data intrării sale în vigoare, cu excepţia dispoziţiilor art. 183-203, care se aplică doar cererilor introduse după data intrării în vigoare a acesteia”.