FOTO: Clujenii, din nou în pericol de a rămâne cu gunoaiele pe stradă

 

Vă reamintim că lucrările la noua groapă de gunoi din Cluj au fost oprite anul trecut în luna noiembrie după ce liderul asocierii care executa construirea centrului de management integrat al deşeurilor a intrat în insolvenţă. Cu toate că, la sfârşitul lunii februarie, s-a semnat un act adiţional care permitea redeschiderea şantierului, prin numirea unei alte firme la conducerea asocierii de companii care execută lurarea, centrul e tot în stand-by.

Află din interviu acordat Monitorul de Cluj de Eugen Vereş, directorul operatorului de salubritate Brantner Vereş, cât e de presantă problema şi ce soluţii alternative la centrul ecologic de depozitare a deşeurilor există.

Reporter: Nu se lucrează nimic la noul centru de deşeuri...

Eugen Vereş: Da, lucrările la execuţia noului depozit ecologic stagnează. Am înţeles că firma care a intrat în faliment a fost înlocuită cu o altă firmă şi că din moment în moment trebuie să înceapă lucrările. Normal lucrările trebuiau finalizate încă din vara lui 2010. Şi din 2010 până acum se tergiversează.

R: Dacă se continuă situaţia aceasta şi se tot amână lucrările la noul depozit ce se întâmplă?

E.V.: Noi nu trebuie să stăm, cu mâna în sân şi când spun noi, mă refer la producătorii de deşeuri, la operatorii de salubritate, la administraţiile locale, la administraţiile judeţene. Trebuie să implementăm sistemul de colectare selectivă. Implementând sistemul de colectare selectică reducem cantităţile de deşeuri care trebuie depozitate la Pata Rât, reducem suprafaţa de depozitare, reducem poluarea şi reducem şi cheltuielile ocazionate de transportul deşeurilor. Oricum, chiar dacă astăzi ar funcţiona depozitul ecologic normal ar trebui să avem implementat sistemul de colectare selectivă şi cel puţin 30% din cantităţile de deşeuri pe care le producem acum în Cluj să fie reduse.

R: În momentul de faţă, cât la sută dintre deşeuri sunt colectate selectiv?

E.V.: În Cluj, avem implementat sistemul de colectare selectivă, cel puţin în sectorul 2,  la toate unităţile bugetare, la peste 80% dintre agenţii economici cu capital mixt sau privat, la peste 50% dintre asociaţiile de proprietari şi undeva în proporţiile de 70% la casele particulare. Am redus cantităţile de deşeuri, faţă de aceeaşi periaodă a anului trecut cu aproximativ 20%, în trimestrul I din acest an colectând 3.000 de tone de deşeuri reciclabile. Pe platforma de stocare temporară reuşim să sortăm deşeurile pe următoarele categorii: deşeuri din construcţie, deşeurile vegetale şi separăm cu succes deşeurile reciclabile, hârtie, carton, plastic, folie şi împreună cu cei peste 100 de colectori ocazionali, din rândul romilor care îşi duc viaţa acolo reuşim să reducem mult cantităţile de deşeuri din rampă.

R: Oamenii cum au răspuns la colectarea selectivă?

E.V.: Chiar dacă am avut la început ezitări, în sensul că nu întotdeauna abonaţii au fost receptivi la dotarea pe care am avut-o vizavi de colectarea selectică, acum, acolo unde avem amplasate iglurile, sau clopotele, cum le zic o parte dintre abonaţi, destinaţia lor este respectată în proporţie de peste 90 %.

R: Platforma temporară cât ar mai putea să funcţioneze?

E.V.: Anul trecut în iunie am zis câteva luni şi m-am gândit la cel mult patru-cinci luni. N-a rezistat pentru că şi celelalte oraşe din judeţ au trebuit să-şi închidă depozitele, şi mă refer aici la Turda, Cîmpia Turzii, la Huedin , la Dej şi atunci aceste deşeuri au fost aduse pe platforma noastră. Am extins această platformă şi sper, dacă se insistă în continuare pe colectare selectivă, dacă administraţia judeţeană va comunica şi va coopera în condiţii normale să o lungim până la sfârşitul anului. Observ o deschidere foarte largă din parte specialiştilor de la Consiliul Judeţean, din partea preşedintelui Uioreanu care se interesează personal şi de ajutorul căruia am beneficiat.

R: Ce soluţie există dacă până la sfârşitul anului nu se termină lucrările la noul depozit?

E.V.: Oricum trebuie găsite soluţii pentru că nu putem rămâne cu deşeurile în faţa casei sau în faţa blocului sau la agenţii economici în incinta unităţilor. Soluţii trebuie să găsim. Noi beneficiem de o suprafaţă de teren destul de mică care nu depăşeşte patru hectare, care este în vecinătatea depozitului vechi şi pe care se mai pot depozita deşeurile. Dacă nu se insistă suficient pe colectarea selectivă şi cantităţile de deşeuri cresc atunci nu mai văd soluţia depozitării pe platforma de stocare temporară. Va trebui găsită probabil altă locaţie.

R: Mulţi nu ştiu că e o problemă stringentă...

E.V.: De obicei activitatea noastră atunci când o facem nu o simte nimeni, dar când nu o facem şi «uităm» să ducem deşeurile atunci toată lumea îşi aminteşte de noi. Eu rog administraţia locală, administraţia judeţeană, în situaţia în care cred că în toamnă nu se vor finaliza lucrările să găsească altă locaţie pentru amenajarea unei platforme de stocare.

R: Sunt terenuri disponibile pentru un noul depozit. S-a mai discutat până acum această posibilitate?

E.V.: Terenuri disponibile probabil că s-ar găsi, însă un depozit neconform, cum este cel de la Pata Rât, clasa B, cum l-am numi noi, este considerat de ecologiştii adevăraţi o bombă ecologică. Şi le dau dreptare. Or, dacă găsim alt amplasament e tot bombă ecologică. Ar fi păcat să creăm altă poluare.

R : Ce condiţii ar trebui asigurate?

E.V.: O stocare temporară a deşeurilor implică anumite condiţii impuse de agenţia de mediu zonală. Terenul trebuie să fie impermeabilizat, să fie ferit, pe cât se poate, iar  după ce se deschide noul depozit deşeurile să fie transportate acolo.