Economie
FMI: Turcia trebuie să adopte măsuri suplimentare pentru a ţine inflaţia sub control
Banca Centrală a Turciei (CBRT) ar trebui să se concentreze mai mult pe îndeplinirea ţintei de inflaţie, deoarece multiplele sale instrumente de politică monetară transmit 'semnale neclare', se arată într-un raport al Fondului Monetar Internaţional, transmite duminică Bloomberg, scrie Agerpres.
În timp ce politica monetară adoptată de guvernatorul CBRT, Erdem Basci, are ca obiectiv stabilitatea financiară şi a preţurilor, inflaţia rămâne 'mult peste ţintă', avertizează FMI, recomandând revenirea la 'un cadru mai convenţional'.'Noul cadru al politicii monetare, bazat pe mecanisme noi pentru a obţine diverse grade de libertate în segmentarea ratelor dobânzii pe plan intern şi extern încă nu şi-a dovedit superioritatea', se arată în raportul FMI.Politica monetară în Turcia se desfăşoară într-un mod 'neconvenţional', depinzând de o varietate de mecanisme, în loc de o rată a dobânzii, într-o încercare de a opri ieşirile de capital.Banca Centrală a Turciei a estimat în octombrie că rata inflaţiei va urca la 7,4% până la sfârşitul anului iar ţinta băncii este de 5%.Economia turcă a înregistrat o creştere sub aşteptări în al doilea trimestru al acestui an, iar analiştii estimează că încetinirea va continua şi în restul anului, pe măsură ce consumul intern scade iar aceasta va obliga Banca Centrală a Turciei să reducă agresiv costul creditului.Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere de 2,9% în perioada aprilie-mai 2012, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în scădere faţă de creşterea de 3,1% preconizată de analişti.În 2010, economia turcă a înregistrat o creştere de 9,2%, urmată de un avans de 8,5% în 2011. Autorităţile turce mizează în acest an pe o creştere anuală de 4%.Anul trecut economia turcă a fost cea mai dinamică economie din Europa, graţie în principal consumului intern şi investiţiilor sectorului privat. În acest an însă, deşi creşterea exporturilor a continuat, graţie reorientării firmelor turceşti spre Africa şi Orientul Mijlociu pentru a se proteja de criza din Europa, cererea internă a slăbit, iar factorii de decizie au încercat să pună la punct o reducere lentă a ritmului de creştere.