Traian Băsescu primeşte joi, la Palatul Cotroceni, delegaţia comună a FMI, CE şi BM

O delegaţie a Fondului Mo netar Internaţional condusă de Erik de Vrijer se află de marţi la Bucureşti pentru a discuta cu autorităţile române despre recentele evoluţii economice, politica fiscală şi monetară şi progresele făcute în reformele structurale, vizita urmând să se încheie pe 14 noiembrie. Board-ul FMI a aprobat, la sfârşitul lunii septembrie, cea de-a şasea revizuire a acordului preventiv cu România în urma căreia a disponibilizat o nouă tranşă, în valoare de 430 milioane DST (drepturi speciale de tragere), echivalentul a 519,2 milioane euro (663,1 milioane dolari). În urma disponibilizării noii tranşe din acordul de supraveghere preventivă încheiat cu FMI, resursele la dispoziţia României se ridică la 2,64 miliarde DST (3,2 miliarde euro şi 4,1 miliarde dolari). Valoarea totală a acordului este de 3,6 miliarde de euro. Acordul dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST (3,6 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond. În Raportul Boardului FMI, din cadrul celei de-a şasea evaluări a Acordului Stand-by, instituţia a revizuit în jos, de la 4% la 3,5%, prognozele privind creşterea economică ce va fi înregistrată pe termen mediu de România, din cauza întârzierilor cu reformele structurale şi a capacităţii sub aşteptări de a absorbi fonduri europene. De asemenea, Fondul estimează că potenţialul de creştere al economiei româneşti va rămâne sub 2% până în 2014 şi va creşte gradual la 3% până în 2017. Nivelurile de 5-6% de dinaintea crizei vor fi dificil de atins în absenta unor reforme majore, care să aducă pe piaţa muncii mai multe persoane şi să atragă investiţii. În opinia Fondului, principalele provocări ale României sunt asigurarea stabilităţii macroeconomice şi stimularea creşterii economice. În acest sens, FMI consideră că principalele priorităţi ale autorităţilor de la Bucureşti sunt menţinerea unei discipline fiscale puternice, pentru a asigura reducerea deficitului şi atingerea sustenabilităţi fiscale până în 2014, o politică monetară prudentă, asigurarea că băncile au suficient capital şi lichidităţi şi relansarea creşterii şi creării de noi locuri de muncă prin reforme în domeniul energiei şi transporturilor, reformării companiilor din sectorul public, creşterea absorbţiei fondurilor UE şi continuarea reformei pieţei muncii.