Suspendarea președintelui, veste proastă în scadențar!

Deoarece cea mai mare parte a clujenilor îşi încasează salariile în lei, dar îşi plătesc majoritatea datoriilor către creditori în euro, orice depreciere a leului în raport cu moneda europeană măreşte povara rambursării. Şi pentru că nu vorbim de orice depreciere, ci de o scădere a leului în raport cu euro de 6.5 bani într-o singură săptămână, nici creşterea datoriilor pe care locuitorii judeţului le au la bănci nu este de neglijat.Astfel, populaţia şi agenţii economici au de plătit creditorilor mai mult cu 100 de milioane de lei, conform unor calcule Monitorul de Cluj, bazate pe structura în profil teritorial a a creditelor şi depozitelor şi de cursul de schimb valutar raportate de Banca Naţională a României (BNR).Pierderea se continuă şi pe linia economiilorAprecierea euro în detrimentul leului şubrezeşte portmoneele clujenilor nu doar prin creşterea efectivă sumelor de rambursat, ci şi prin diminuarea valorii depozitelor constituite la bănci. Practic, de fiecare dată când leul se diminuează faţă de moneda unică euro sau de dolarul american, preţurile unor produse cresc proporţional, mărind inclusiv rata inflaţiei şi făcând implicit ca sumele depozitate la bănci să valoreze mai puţin pe piaţă.Potrivit ultimelor date furnizate de BNR, aferente lunii mai, economiile locuitorilor judeţului la bănci se ridică la 4,1 miliarde în cazul depozitelor în lei şi la doar jumătate suma în ceea ce priveşte depozitele în valută, care, exprimate în lei, se cifrează la doar 2,1 miliarde. Astfel, pierderea deţinătorilor de lei se cifrează mult peste câştigul posesorilor de valută.A treia lovitură sub centurăDeprecierea leului în raport cu principalele valute va scumpi produsele importate, printre care alimentele şi hainele, şi va creşte preţul excursiilor în străinătate, ceea ce implică o scădere a consumului şi poate avea ca efect noi reduceri de personal în firme, potrivit unei analize Mediafax.„Impactul devalorizării leului în raport cu euro şi dolar va fi unul imediat şi negativ asupra populaţiei. Efectul va fi de reducere a consumului. [...] Oamenii politici trebuie să înţeleagă că mai sunt şi alte priorităţi în această ţară. Sper ca această situaţie să nu dureze, pentru că dacă va continua va avea un efect major asupra economie”, a declarat agenţiei de presă omul de afaceri de origine libaneză Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari hotelieri din România, cu şase hoteluri pe litoral şi două în Bucureşti.„History repeating”Îngenuncherea leului pe fondul instabilităţii politice, marcată printr-o serie de maxime ale euro în raport cu leul, nu este prima experienţă în anul acesta. Căderea Guvernului Ungureanu, care a avut loc pe 27 aprilie fiind un alt moment de cumpănă care a dus la schimbarea primei zecimale a cursului de schimb euro/leu.  Atunci, la doar o oră de la anunţul privind căderea Guvernului, cotaţiile au urcat pe piaţa valutară până la nivelul maxim istoric, de 4,4010 lei/euro, de la 4,3747 lei/euro. BNR a intervenit agresiv, indirect, prin vânzare de euro, şi a întors cursul spre 4,3900 lei/euro, însă eforturile băncii naţionale nu au avut efecte de durată, în 2 mai cursul sărind din nou peste 4,4 lei/euro.Vineri, în aşteptarea votului din Parlament pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, a avut loc a doua schimbare la nivelul zecimalelor de la începutul anului. Cursul de referinţă leu/euro anunţat vineri de BNR a atins un nou maxim istoric, de 4,5142. unităţi, după ce precedentul record, înregistrat joi, era încă sub pragul de 4,5, respectiv 4,4796 lei/euro.