Economie
Cum a dus Robert Rekkers Banca Transilvania în top 3
Care a fost evoluţia singurei bănci cu sediul central în Cluj-Napoca în deceniul de preşedinţie a olandezului.
După aproape 10 ani, în care a ocupat poziţia de director general al băncii transilvănene, Robert Rekkers a demisionat, conducerea instituţiei de credit urmând să fie preluată provizoriu de Peter Franklin, membru în Consiliul de Administraţie.Se presupune că la baza deciziei de a părăsi instituţia s-a aflat nemulţumirea acţionarilor legată de deprecierea titlurilor pe bursă. Ei ar fi optat spre trecerea de la o creştere a cotei de piaţă şi a deschiderii de sucursale, spre o consolidare a poziţiei.monitorulcj.ro vă prezintă situaţia evoluţiei celor doi indicatori – valoare active şi valoare acţiuni – pe perioada de manageriat Rekkers.Ce schimbări s-au înregistrat la nivelul activelorDin 2003 până în 2010 nivelul total al activelor a crescut de 20 de ori. Dacă, în 2003, anul preluării conducerii BT de către Rekkers instituţia înregistra creanţe, disponibilităţi şi imobilizări care însumau aproximativ 1,5 mld. lei, în anii ce au urmat la fiecare sfârşit de exerciţiu financiar s-a consemnat o dublare a activelor, banca crescând atât numărul agenţiilor la nivel naţional, cât şi sumele împrumutate populaţiei. Astfel, activele au ajuns să depăşească 2,6 mld. de lei în 2004, 4,9 mld. lei în 2005, 8 mld în 2006 şi 13,8 mld. în 2007. Situaţia a durat până la venirea crizei în 2008, când, creşterea nu a stopat, însă a devenit moderată – 4 mld. în plus la sfârşitul lui 2008, 2 mld. în 2009 şi încă două în 2010.„Pentru dezvoltarea reţelei băncii, faptul că baza era la Cluj şi prima zonă vizată a fost Transilvania, iar Bucureştiul a fost abordat cumva dintr-o poziţie de outsider a fost de folos, fiindcă i-a învăţat pe clujeni să nu ia practic de-a gata nimic şi să-şi cucerească pas cu pas clientela. Neavând un investitor strategic care să-i ofere bani, banca a fost nevoită să-şi facă o prioritate din dezvoltarea unei reţele naţionale de unităţi, menită atât să asigure distribuţia produselor, cât şi atragerea de resurse”, arăta Rekkers într-un interviu acordat Business Magazin.Datorită extinderii, BT a reuşit să se claseze în 2010 în top trei instituţii bancare, realizat în funcţie de active, comparativ cu 2006, când se clasa pe locul 9 în lista celor mai mari bănci româneşti.Şi profitul a avut o traiectorie ascendentă, proporţională cu „creşterea fizică”, 2008 fiind şi din acest punct de vedere un an de cotitură. Veniturile nu au mai suportat creşterea concomitentă a activelor şi a profitului astfel încât rezultatul net s-a diminuat în 2009, comparativ cu anul precedent de şase ori, de la 396 de mil. la 61 de mil.Ce s-a întâmplat cu titlurile?În perioada de boom a creditării, 2006-2008, BT a ajuns să aibă o evaluare pe bursă ce depăşea un miliard de euro, însă odată cu venirea crizei, valoarea băncii a căzut, în prezent banca transilvăneană valorând doar 370 de milioane de euro. Astfel, dacă luăm ca punct de comparaţie doar mai 2010 titlurile sunt acum la jumătatea valorilor de tranzacţionare.După anunţul demisiei titlurile BT au fost destul de stabile, scăzând cu numai 1%. Acţiunile au fluctuat înte 0,9050 şi 0,8900 lei/titlu, preţul de închidere fiind de 0,8960 lei.Extras din raportul remis vineri Bursei de Valori Bucureşti „Consiliul de Administrţie, întrunit în şedinţa din data de 19 ianuarie 2012 a luat act de demisia domnului Robert Rekkers din funcţia de Director General al Băncii Transilvania S.A. şi de membru al Consiliului de Administraţie. De asemenea, domnul Robert Rekkers a demisionat din toate funcţiile deţinute în celelalte subsidiare din grupul BT. Consiliul de Administrţie al Băncii Transilvania l-a desemnat, cu unanimitate, pe domnul Peter Franklin ca administrator delegat interimar, pentru coordonarea activităţii BT şi a Comitetului Executiv de Management, incepând cu data de 1 februarie 2012”.