Ionel Blănculescu: România, singura țară care spune „Nu” mineritului

Țări cu economii puternice nu-și permit să neglijeze sectorul minier, pe care îl văd ca pe o oportunitate de dezvoltare și de creștere economică, lucru care ar trebui să fie valabil și pentru România, consideră analistul Ionel Blănculescu, în cadrul unui interviu realizat de Bursa (www.bursa.ro).

„Suntem singura țară din lume, nu din Uniunea Europeană, care spune «nu» mineritului. Recent, în Bulgaria a fost descoperit un zăcământ de peste 100 de tone de aur, care reprezintă o treime din zăcământul de la Roșia Montană. Bulgarii sunt foarte fericiți. Orice autoritate normală, de bună credință, se declară fericită când descoperă un zăcământ ce poate fi exploatat”, a explicat Blănculescu.

Canada și SUA încep în 2012  peste 200 de noi proiecte miniere

Acesta consideră opoziția la minerit o direcție greșită. „România se opune cu obstinație mineritului. Prin 10 hotărâri de Guvern s-au închis până acum 550 de mine şi cariere, în ultimii ani, autorităţile alocând 185 de milioane de euro pentru închiderea lor, din care 143 de milioane de euro au fost luaţi din împrumuturi externe. Un studiu realizat în SUA şi Canada de Industrial Info Resources, cea mai importantă agenţie americană ce oferă consultanţă în industria mineritului, arată că liderul mondial în industria minieră este Canada. Investitorul străin de la Roşia Montană este canadian. În 2012, 13 state şi provincii din Canada şi SUA vor deschide 211 proiecte de peste 50 miliarde de euro ca să extragă aur, platină şi argint. Ţări cu economii puternice nu-şi permit să neglijeze sectorul minier, pe care îl văd ca pe o oportunitate de dezvoltare şi de creştere economică. Ar trebui să fie valabil şi pentru România”, a declarat sursa citată.

Blănculescu și-a explicat și interesul în proiectul minier: „Mă interesează  orice proiect mare de investiţii în România, nu numai din domeniul aurului. Sunt interesat în privatizarea Cuprumin, în hidrocentrala de la Târniţa, în grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă şi în vreo 70 de proiecte mari de investiţii, anunţate de guvern ca fiind obiectul parteneriatelor publice private.”

Statul trebuie să fie interesat în menținerea investitorilor

El a atras atenția asupra valorii cu care reprezentanții statului doresc creșterea redevenței de pe urma proiectului minier, explicând că la o redevență prea mare investitorii se pot retrage. „Am luat în calcul o redevenţă de 6%, nu de 4%, cât este în prezent, pentru că se discută modificarea ei. Nivelul de 8% pentru redevenţă, adoptat recent, reprezintă o invitaţie directă pentru investitorii străini fie să nu mai vină în România, fie să plece dacă au venit. Este un nivel care demonstrează neseriozitate, imaturitate şi iresponsabilitate, fiind unic în lume. Aşa-i place României, să fie unică în lume, la multe capitole de prostie. Oricum, dacă, prin absurd, investitorul canadian va accepta acest nivel, atunci statul român ar câştiga spre 60% din întreaga afacere, ceea ce mi se pare « just» pentru o parte care nu se prea omoară cu activitatea în acest proiect, dar nu în capitalism, ci în comunism. Aşa că ar fi bine ca responsabilii statului să-şi reevalueze atitudinea în ceea ce priveşte abordarea redevenţei cât mai este timp, până când investitorul nu va lua calea Nokiei, a Tnuvei sau a altor mari investitori care au părăsit România. Atunci va putea creşte şi la 90% valoarea redevenţei, singura diferenţă fiind că nu va mai fi cineva să o plătească”, a explicat Ionel Blănculescu.

Astfel, în condițiile în care Gabriel Resources deține 80,69% din acțiuni și compania de stat Minvest Deva 19,31%, la o redevență de 6%, câștigul statului poate ajunge la 56% din valoarea proiectului. „Din proiectul Roșia Montană, statului i-ar reveni suma totală de 5,39 miliarde USD, formată din taxe, impozite, redevențe, dividende și alte elemente fixe. (...) Prin efectul de multiplicare (contribuții pe orizontală a economiei, de 3,5 ori, ca medie, în timpul celor 27 de ani de funcționare a proiectului, în special în primii 18 ani), statul român va câștiga alte 20 miliarde USD”, a concluzionat analistul.