Infrastructura de troleibuze din Cluj-Napoca nu a mai crescut din 1986, deși în ultimii ani s-a vorbit despre o posibilă extindere în Zorilor, Calea Florești și cartierul Între Lacuri. Ani de zile, rețelele de troleibuz de pe Bulevardul Muncii, Traian Vuia și Fabricii au fost nefolosite, fiind agreate autobuzele diesel în perioada 1994 – 2013, conform unor date publicate de experții în mobilitate din Cluj-Napoca.

„Flota de troleibuze include 42 de troleibuze Irisbus Agora(27 standard și 15 articulate), 20 troleibuze Irisbus Citelis(10 standard + 10 articulate), 20 de troleibuze articulate Astra Town 118 și 50 de troleibuze Solaris Trollino noi, totalizând 132 de troleibuze eficiente energetic, cu podea joasă. Mai puțin de jumătate din flotă este folosită simultan, însă, 63 de troleibuze circulând în ora de vârf în orașul de sub Feleac. 52 dintre cele 132 sunt retrase și neutilizate încă din anii trecuți”, se arată în analiza publicată de specialiștii din cadrul Mobilitate Urbană Durabilă.

Conform experților, doar jumătate din autobuzele electrice sunt folosite la orele de vârf. În Cluj-Napoca există 41 de autobuze electrice Solaris, dintre care doar 22 sunt utilizate la orele de vârf pe traseele 27, 33, 41, 44, 45, 47, 53. În comparație, municipiul Brașov are 44 de autobuze electrice care sunt utilizate la orele de vârf.

Flota de autobuze diesel a crescut

Municipalitatea a cumpărat în ultimii ani autobuze noi și autobuze la mâna a doua diesel moderne, dar cu un grad de ridicat de poluare pe termen lung.

În 2014 au fost achiziționate 40 de autobuze noi, în 2015 – 10, în 2018 – 75, în 2019  - 10, 2020 – 10.

Campania de achiziții a fost dublată și de autobuze la mâna a doua:  2014 – 14, 2016 – 12, 2017 – 15, 2018 – 7 , 2020 – 10.

Conform datelor, în Cluj-Napoca circulă 184 de autobuze diesel simultan, în comparație cu 22 de autobuze electrice, 63 troleibuze și 12 tramvaie.

Tramvaie noi, linii vechi

Nu este exclus ca în următorii ani să vedem proiecte prin care tramvaiele să ajungă până în Florești. Municiplitatea a achiziționat constant tramvaie noi în ultimii ani și a ajuns la 28 de tramvaie moderne. La orele de vârf sunt utilizate doar 12 astfel de mijloacele de transport în comun.

„Rețeaua de tramvaie inaugurată în 1987 nu s-a extins deloc vreodată, în pofida extinderii constante a orașului. Desi existau fonduri europene disponibile pentru extinderi iar PMUD sugera încă din 2015 prelungirea rețelei până în Florești, infrastructura de tramvaie are același parcurs ca și acum 34 de ani.  Între timp, orașe precum Arad sau Oradea și-au extins rețeaua de tramvaie cu linii noi în zone de interes”, au transmis cei de la Mobilitate Urbană Durabilă.

Specialiștii au concluzionat că „dacă s-ar folosi 24 din cele 28 de tramvaie, intervalul de succesiune din ora de vârf s-ar reduce de la 10-12 minute la 5-6 minute. Achiziția și mentenanța a 28 de tramvaie noi pentru 12 vagoane la stradă în ora de vârf este nesustenabilă, ineficientă. Probabil că excesul de tramvaie vizează extinderea rețelei spre Florești, altfel n-ar avea sens”, au mai scris specialiștii de la Mobilitate Urbană Durabilă.

Muncipalitatea vrea doar transport public nepoluant

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a declarat în această primăvară că până în 2026, în oraș va exista doar transport public ecologic și nepoluant.

Vor fi investiți bani și pentru modernizarea spațiilor verzi din mai multe cartiere, în vederea transformării Clujului într-un „oraș verde”.

„Suntem primul oraș din fostul bloc comunist care aderă la proiectul orașelor verzi. În limbaj popular, o viață mai bună. Vom avea o viață mai frumoasă, mai occidentală. Suntem primul oraș din România care a implementat autobuzele electrice, 33% din totalul lor fiind electrice. Până în 2026 vrem să fie toată flota electrică. Fiecare mașină din acest oraș afectează calitatea vieții pentru oameni. Metroul și trenul metropolitan sunt susținute de UE, pentru a crește calitatea vieții și a reduce poluarea. De anul viitor vom trece la licitație”, a declarat edilul clujean în luna aprilie.

UPDATE: Obiectivul Primăriei Cluj-Napoca: „până în 2026 întreaga flotă de transport în comun să fie verde și nepoluantă”

Mobilitatea sustenabilă a devenit unul dintre principalele obiective ale municipalității, care își dorește o flotă de transport în comun în întregime verde și nepoluantă. Transportul public din Cluj-Napoca are în dotare 41 de autobuze electrice în prezent, potrivit Primăriei Cluj-Napoca.

„La Cluj-Napoca, mobilitatea sustenabilă este unul dintre principalele obiective ale municipalității. În acest moment 50% din flota de transport public a orașului este electrică, iar obiectivul Primăriei este ca până în anul 2026 întreaga flotă de transport în comun să fie verde și nepoluantă. În ultimii ani, Primăria Cluj-Napoca a investit constant pentru achiziționarea de tramvaie, troleibuze și autobuze electrice la cele mai înalte standarde din domeniu. Astfel, Primăria a semnat în ultimii ani contracte pentru proiecte europene de 100 de milioane de euro pentru modernizarea transportului în comun cu mijloace de transport ecologice (autobuze electrice, troleibuze, tramvaie). În acest moment, transportul public din Cluj-Napoca are în dotare 41 de autobuze electrice, dintre care 11 achiziționate prin fonduri elvețiene și 30 prin fonduri europene. 

În anul 2019, au fost achiziţionate din fonduri europene 50 de noi troleibuze, introduse în circulaţie în 2019 şi 2020 (25 de troleibuze au fost introduse în circulaţie în 2020). 

Troleibuzele Solaris Trollino sunt vehicule articulate, având 140 de locuri, dintre care 36 pe scaune şi dispun de toate dotările necesare unui transport modern: facilităţi pentru accesul persoanelor cu mobilitate redusă, sistem de ventilaţie şi aer condiţionat pentru sezonul cald, indicatoare de traseu electronice, sisteme de informare pentru călători cu monitoare LCD; sistem de numărare călători şi sistem de supraveghere video interioară şi exterioară. De asemenea, au fost achiziționate 24 de tramvaie Astra Imperio, 20 dintre acestea fiind introduse deja în circulație”, au răspuns reprezentanții Primăriei, la solicitarea monitorulcj.ro.

Primăria Cluj-Napoca are în vizor dezvoltarea rețelei de transport public, atât în ceea ce privește autobuzele autonome, electrice noi sau troleibuzele, cât și tramvaiele.

„Tramvaiele Astra Imperio au următoarele caracteristici tehnice: capacitate de 300 de călători (36 locuri pe scaune) și dotări de ultimă generație, facilități pentru fotolii rulante sau cărucioare pentru copii, Wi-Fi gratuit pentru călători, sistem de supraveghere video etc. Tramvaiele sunt unidirecționale.  În următoarea perioadă programatică, 2021-2027, Primăria Cluj-Napoca are pregătite proiecte europene pentru creșterea calității rețelei de transport public: autobuze electrice noi, autobuze autonome, troleibuze, extinderea rețelelor de contact pentru troleibuze, modernizarea depoului de tramvaie.

De asemenea, în ultimii ani, au devenit operaționale mai multe linii noi de autobuze și troleibuze. Astfel, în anul 2019, au fost introduse 3 linii noi de transport în comun în municipiul Cluj-Napoca: linia 53 Mărăști - Piața Mihai Viteazul, linia 44 Grigorescu - Gheorgheni, linia 45 Gheorgheni – Zorilor. Alte 4 noi linii de troleibuz (2, 10, 14 și 23) au devenit operaţionale în anul 2020, parte din seria de investiții și măsuri luate de municipalitate în parteneriat cu CTP Cluj-Napoca pentru a îmbunătăți mobilitatea clujenilor între cartiere şi de a dezvolta transportul public electric.

Cele 4 linii sunt următoarele: sunt: linia 2: Cartier Mănăștur - Piața Gării; linia 10: Cartier Gheorgheni - Bulevardul Muncii; linia 14: Cartier Mănăștur - Bulevardul Muncii; linia 23: Piața Mihai Viteazul - Bulevardul Muncii (anterior linie de autobuz). Facem precizarea că în acest moment se lucrează la elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), care urmează să fie supus procedurii de consultare publică în perioada următoare”, a mai transmis Primăria Cluj-Napoca.

Monitorul de Cluj a solicitat un punct de vedere din partea Primăriei Cluj-Napoca și CTP Cluj-Napoca în legătură cu datele publicate de specialiștii de la Mobilitate Urbană Durabilă. În momentul în care vom avea acest punct de vedere în vom publica integral.