Aviz de mediu în regim de urgență pentru Drumul Expres DN1-A3 Tureni, promite un deputat clujean

În urmă cu o lună, Asociația Pro Infrastructură avertiza că Ministerul Mediului ar urma să ceară un studiu de un an pentru observarea faunei pe terenurile agricole vizate de proiectul drumului expres ce va lega DN1 de Autostrada Transilvania, prin Mărtinești.

Deputatul USR de Cluj Viorel Băltărețu anunță că, săptămâna trecută, a avut o întâlnire la CNAIR, unde a discutat despre situația drumului ce va lega municipiul Cluj-Napoca de Autostradă.

„Birocrația din agențiile statului - de media, arheologie - e o frână în dezvoltarea infrastructurii. Sigur, e necesară expertiza specialiștilor din aceste agenții. Am aflat, însă, în mod concret în proiectele județene în care mă implic, că precauțiile pe care și le iau acestea sunt maxime. Această dorință de a fi acoperiți și lipsa de analiză în ansamblu a proiectelor au ca efecte timp și costuri foarte mari. Mai grav, înseamnă de multe ori, proiecte blocate sau amânate cu ani buni.

De exemplu: punctele de vedere diferite dintre proiectanți și Agenția Națională de Protecția Mediului în cazul DX A3 Tureni ar fi putut duce la întârzieri de până la 1 an”, a transmis deputatul.

Ieri, parlamentarul a discutat cu reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri, ai Agenţiei de Protecţia Mediului şi proiectanţi, solicitând emiterea avizului de mediu pentru lucrare în regim de urgenţă.

„Azi, într-o nouă întâlnire la Cluj cu DRDP, APM și proiectanți, am reușit să clarificăm de ce are nevoie APM pentru a emite aviz de mediu în regim de urgență, pentru deblocarea proiectului DX A3 Tureni. Sunt optimist că, prin aducerea tuturor la masa discuțiilor, ne apropiem în mod real de finalul acestei etape de avizare”, a conchis Băltărețu.

Studiu de faună... pe terenuri agricole!

Asociația Pro Infrastructură a tras în urmă cu o lună un semnal de alarmă cu privire la intenția Ministerului Mediului de a desfășura un studiu ce ar bloca proiectul drumului de legătură între Cluj și Autostrada Transilvania timp de un an, manifestându-și dezacordul față de demers. Asociația arată că a susținut în trecut această procedură de mediu acolo unde infrastructura traversează păduri sau arii protejate, însă aici ar fi vorba exclusiv de terenuri arabile, puternic antropizate deja.

„Ce-i un an de întârziere pe lângă alți zece? Ăsta poate fi motto-ul mult așteptatului drum de legătură dintre Autostrada A3 și DN1 în județul Cluj. Necesitatea lui a apărut în 2009 când Bechtel a dat în trafic o parte din Autostrada Transilvania fără acces între capetele situate la 40 km depărtare. Eforturi nereușite de a face un studiu de fezabilitate au existat și în 2014-2016.

În ultimul an s-a refăcut de la zero proiectul drumului și ar putea fi lansată licitația de execuție în 2021. Însă Ministerul Mediului - România, prin Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, se pregătește sa ceară un studiu de un an de zile de observare a faunei pe terenurile arabile.

Uneori proiectele mai mici de infrastructură au un efect la fel de mare precum loturile de autostradă. Cerem Ministerului Mediului să dea dovadă de rațiune când decide asupra studierii impactului asupra faunei în terenuri exclusiv agricole, deci puternic antropizate”, au transmis reprezentanții Asociației Pro Infrastructură.

„Nu vrem să întârziem proiecte, doar respectăm legea”

Câteva zile mai târziu, Tanczos Barna, ministrul Mediului, a afirmat că nu știe prea multe despre studiul de la Mărtinești, dar vrea ca legile să fie respectate.

„Am cerut detaliile despre toate blocajele din infrastructură într-o ședință cu colegii mei, dar nu știu să vă spun exact despre această zonă.  Am cerut o evaluare a impactului, nu cu scopul de a încetini lucările, ci cu scopul de a respecta legile. Evaluarea de impact este obligatorie și procedurile pot fi derulate rapid dacă institutițile care fac investițiile sunt prompte și răspund imediat. Dacă sunt arii protejate, atunci trebuie făcută această evaluare”, a declarat ministrul.

CITEȘTE ȘI

Legătura Clujului la Autostradă NU e inclusă în PNRR. Emil Boc: „Am găsit sursă de finanțare mai rapidă”