Cea mai performantă administrație, la Cluj. „Nu poți vorbi despre dezvoltare urbană, fără a include Clujul”

În demersul de a realiza topul, UrbanizeHuB scrie că s-au urmărit primăriile cu realizări aparte sau inovații într-un domeniu sau altul, dar și indicatori precum forța sectorului privat sau capacitatea de a mobiliza fonduri europene.

De asemenea, start up-ul arată că datele pe fonduri europene au fost suplimentate cu o serie de alți indicatori, după cum urmează: 

- PIB per cap de locuitor. Prioritatea zero pentru orice primărie ar trebui să fie un sector privat dinamic. Foarte puține primării și-au asumat un rol pro-activ în atragerea strategică a investitorilor și puține au o strategie clară de susținere a mediului privat local.
- Rata de promovabilitate la Bacalaureat. Dacă nu ști să îți pregătești generațiile viitoare, nu poți spera să performezi. Primăriile pot formal să se ocupe numai de infrastructura formală, dar în practică au mult mai multe instrumente pentru a asigura performanța în acest sector.
- Ponderea veniturilor din taxe locale în total venituri. Capacitatea unei administrații locale de a genera venituri proprii este importantă și va fi vitală atunci când volumul fondurilor europene va scădea.
- Populația la fiecare angajat din primărie. Unele primării sunt performante, altele sunt hiper-performante – mai exact, ele știu să facă multe cu puțin. Un primar bun știe să atragă oameni performanți și să îi capaciteze să livreze la un nivel înalt.
- Cheltuieli de capital. Capacitatea de a mobiliza cât mai multe venituri de la nivel local pentru investiții cheie este unul din criteriile cele mai importante pentru a măsura performanța unei primării.

Clujul, ales și pe considerente subiective 

Important de știut este și faptul că realizatorii menționează că pe lângă acești indicatori, a fost adăugată o serie de considerente de ordin subiectiv. 

Astfel, pe primul loc, se află municipiul Cluj-Napoca. 

„Iubiți-i, urâți-i, lăudați-i, criticați-i, nu prea poți vorbi despre dezvoltare urbană în România, fără a include Clujul în această discuție. Dacă ar fi să luăm un oraș din România pe care să îl aruncăm într-o competiție cu orașe din Vest, Clujul ar fi prima noastră opțiune. De la bugetarea participativă, ce a inspirat cel puțin 60 alte orașe din România să facă același lucru, la Centrul de Inovare și Imaginație Civică, unde se discută în format deschis proiectele strategice ale orașului, la bateria de concursuri de soluții elaborate pentru a schimba fața orașului, Clujul inovează și dă tonul într-o multitudine de domenii. 

O fi ardelenii mai înceți de felul lor, dar Primăria Cluj s-a transformat în ultimii ani într-o Turbo-Primărie și nu trece săptămâna fără ca ceva important să se întâmple. Mai mult, Clujul este printre puținele primării din țară cu un portofoliu mare de proiecte mature – în timp ce alții așteaptă să vadă ce se va finanța din programele operaționale europene, Clujul pregătește proiectele și face după lobby să fie incluse la finanțare. Întotdeauna e mai bine să definești universul decât să te ajustezi la universul altora”, arată cei din cadrul UrbanizeHub. 

Pe următoarele locuri ale topului se află Oradea, Reșița, Buzău, Turda, Primăria Sectorului 3 București, Brașov, Iași, Constanța și Dej. 

Ce este UrbanizeHub? 

Cei din cadrul UrbanizeHub îl definesc ca fiind un start-up online global, un agregator de idei, opinii, proiecte și știri despre orașe inteligente și dezvoltare urbană sustenabilă. 

„Ne dorim să devenim lideri în comunicare pe tema dezvoltării urbane și să construim o comunitate de oameni care vor să îmbunătățească orașele în care trăiesc. Cu ajutorul UrbanizeHub, liderii orașelor, cetățenii și comunitatea de afaceri pot lucra împreună, pot dezbate idei și pot acționa pentru a face orașele mai primitoare și mai inteligente”, se arată pe site-ul start up-ului.

CITEȘTE ȘI:

Cele mai interesante propuneri ale clujenilor, în cadrul Bugetării Participative din acest an