Proiect pilot pentru plantații pe marginea drumurilor din Cluj

Elena Muscă, consilier județean, a depus luni la registratura Consiliului Județean Cluj un proiect de hotărâre de Consiliu Județean care inițiază realizarea plantațiilor rutiere pe o lungime de 17,5 km de-a lungul drumurilor județene.

Drumurile vizate sunt:

- 161 B (Călărași – Bogata),
- 107L (Turda – Săndulești),
- 103G (Gheorghieni – Aiton),
- 161A (Cojocna – Iuriu de Câmpie),
- 105S (Pata – Boju),
- 103G (Cheia – Cheile Turzii).

Subiectul realizării de plantații rutiere și de perdele forestiere revine periodic în atenția publicului și a factorilor de decizie. De făcut se fac însă prea puține, consideră Elena Muscă, pentru care refacerea plantațiilor rutiere e un obiectiv prioritar, spune aceasta.

Ce beneficii aduc plantațiile rutiere?

Importanța proiectului e dată de beneficiile sale. Astfel, perdelele forestiere și plantațiile rutiere:

- au rol esențial în asigurarea echilibrului ecosistemelor locale;
- ajută la creșterea calității aerului;
- servesc drept habitate pentru unele specii locale;
- servesc drept bariere naturale împotriva unor fenomene naturale de risc (eroziune sol, viscol etc.);
- contribuie la eforturile de prevenire și adaptarea la schimbările climatice.

În plus, arborii de-a lungul arterelor de trafic au fost un semn distinctiv al peisajelor rurale din România și din Europa secole la rând, se arată într-un comunicat de presă al Alianței.

„Acesta este un proiect pilot - un pas mic dintr-un demers mai mare care a fost asumat în acest mandat atât de Elena Muscă, cât și de USR PLUS Cluj: creșterea suprafeței de spații verzi plantate la nivel județean. Ținta finală este să implementăm un program multianual de realizare și întreținere a plantațiilor rutiere pe toate drumurile județene unde putem face asta.

Este nevoie de acest proiect pentru că gestionarea infrastructurii rutiere din ultimii 50 ani a dus la un declin dramatic al copacilor în peisajele rurale. În lipsa arborilor și arbuștilor, scade biodiversitatea locală, crește concentrația de poluanți în aer și în ape, ceea ce ne afectează și sănătatea. Poluanții sunt dispersați pe distanțe mai mari, afectând negativ viața oamenilor, bunăstarea construcțiilor și calitatea infrastructurii”, se mai arată în documentul citat.