A fost lansat „Ghidul de gesturi mici pentru Someș”. Ce poate face fiecare clujean pentru un Someș curat?

Activiștii de la Someș Delivery au realizat un „Ghid de mici gesturi pentru Someș”, care urmărește pașii mărunţi pe care fiecare clujean îi poate face pentru un râu curat și atrăgător, arătând totodată câteva modalităţi prin care comunitățile se pot apropia de râu în viața de zi cu zi. 

Manualul de bune practici a fost lansat în cardul unei dezbateri publice la care au participat arhitectul Marius Moga, de la Atelier Mass, unul dintre coordonatorii Someş Delivery, Asociația Ivan Patzaichin Mila23 (Rowmania), reprezentanți ai inițiativei „Timișoara verde-albastră” și inițiatoarele proiectului Mozaicul Viu al Someșului, Loredana Peca și Mirela Cîmpean.

În cadrul dezbaterii, Marius Moga a prezentat câteva dintre proiectele realizate în cadrul Someș Delivery, de la prima ediție, organizată în anul 2015 și până în prezent, arătând piedicile întâlnite, dar și progresele realizate în timp, cu ajutorul administrațiilor locale și a instituțiilor implicate.

El a vorbit, în început, de un proiect realizat în 2015, în prima ediție Someș Delivery, de a amenaja o alee la nivelul apei în aproprierea Podului Elisabeta, desființat ulterior de Primărie, care pregătea lărgirea Splaiului Independenței prin îngustarea malului Someșului. Printr-o mobilizare masivă a societății civilă, proiectul a fost blocat. Acesta a reprezentat un prim succes al inițiativei de protejare și deschidere a malurilor Someșului spre locuitorii Clujului.

„Am fost de multe ori îngroziți cât gunoi este în oraș”

Pe lângă amenajarea unor instalații pentru creșterea interacțiunii publicului cu râul care tranzitează orașul, Someș Delivery a inițiat, de-a lungul timpului, și acțiuni de igienizare a malurilor Someșului. Cu acest prilej, activiștii au scos la iveală un „paradis” al gunoaielor format pe malurile râului, între Florești și Cluj-Napoca, imaginile devenite virale determinând dezbateri publice, dar și ample acțiuni de curățare a Someșului. De asemenea, ghidul lansat de activiști se referă, în primul rând, la gesturile care pot fi făcute de fiecare clujean pentru a păstra Someșul curat.

„La fiecare intervenție, noi am încercat să facem curat pe malurile Someșului și descopeream foarte multe deșeuri. Problema era că după ce strângeam aceste deșeuri, găseam alte straturi. În anumite locuri, ne-am ambiționat să le scoatem, dar găseam alte gunoaie dedesub, iar după jumătatea de metru ne opream, atâta puteam să facem. Am fost de multe ori îngroziți cât gunoi este în oraș. Am încercat să aflăm care este situația Someșului Mic în amonte, pentru că vin multe gunoaie din amonte și am descoperit mai multe puncte unde este gunoi acumulat și care ajunge sub o formă sau alta în râu. Am observat o politică în administrațiile din amonte care nu își administrează bine deșeurile sau nu au contracte de salubrizare din diverse motive și apar probleme de acumulări ilegale, dar nimeni nu se poate ocupa de ele.

În 2019, a apărut un filmuleț realizat pe parcursul Someșului între Florești și Cluj și am descoperit un paradis al gunoaielor. Am reacționat rapid, am făcut o campanie, am strâns circa 3.500 de semnături, am lansat o dezbatere în această direcție. Informațiile au fost preluate de media. Primăria din Florești a fost amendată. Între timp s-a schimbat și primarul, e acum un primar nou care pare mai deschis colaborării, cel dinainte era foarte închis la colaborare. Trei luni mai târziu, s-a făcut curățenie în Florești, nu mai erau gunoiae, dar nu mai erau nici copaci, nici crengi, nici vegetație, fiind făcută curățenie cu buldozerul, foarte agresivă, care a distrus și ecosistemul de acolo”, a mai arătat Marius Moga, în cadrul dezbaterii.

Ce s-a schimbat din 2015 și până în prezent?

În finalul prezentării, arhitectul a arătat că, de-a lungul celor cinci ani de activitate a Someș Delivery, comunitățile au început să se organizeze singure pentru igienizare și îngrijirea malurilor folosite, de exemplu, pentru pescuit. Mai mult, administrația locală intervine și igienizează porțiunile cu acumulări mari de gunoiae, fiind de asemenea făcuți pași spre eliminarea deșeurilor din construcții de pe malurile râului. 

„Ca să închei într-o zonă pozitivă, am observat în rândul comunităților care folosesc malurile, cum e de exemplu Parcul Armătura, o zonă în care se pescuiește frecvent, am observat că cineva a făcut curățenie, o parte din comunitate și-a luat rolul de a curăța ceea ce folosesc. Dorința este ca și administrați a locală să își ia acest rol.  Am avut o dezbatere în  acest sens și administrația din Cluj începe încet-încet să intervină și să igienizeze locurile cu acumulări mari de gunoi. Pe de altă parte, e o problemă de gestionare a deșeurilor din construcții care se aruncă în continuare pe malurile Someșului. E o problemă de administrare a deșeurilor care trevbuie asumată, atât la nivelul municicpiului, cât și la nivel metropolitan”, a conchis Marius Moga.

Dezbaterea „Cum integrăm râul în comunitate?” a avut loc miercuri, 11 noiembrie, de la ora 18:00, pe platforma ZOOM și a fost organizată de Someș Delivery, în parteneriat cu Asociația Ivan Patzaichin Mila23 (Rowmania) și cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului Romaniei. Aceasta se înscrie pe lista de evenimente din „Comunitatea apelor – Apele Unite ale României”, campanie care își propune să transforme sistemul hidrografic din România dintr-o resursă pur economică într-o valoare națională, parte a patrimoniului României. 

Dezbaterea face parte din cea de-a șasea ediție a evenimentului Someș Delivery - un proiect independent, care provoacă și testează ideile comunității, pentru integrarea Someșului în viața orașului Cluj-Napoca. Tema acestei ediții este Someș Delivery 2020 | REconectare la Someș online și offline, cu scopul de a-l explora pe întreg parcursul lui prin oraș.

CITEȘTE ȘI

Încep lucrările pe malurile Someșului! Cum facem un râu mai curat? Ovidiu Cîmpean: „Toleranță zero față de gunoaie!”