STUDIU: Gripa, o problemă de sănătate publică

Prevenţia nu se regăseşte între atitudinile constante ale românilor privitor la starea de sănătate, excepţie făcând doar părinţii, aceştia demonstrând o abordare proactivă în ce priveşte starea de sănătate a copiilor lor. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile studiului calitativ realizat de compania de cercertare de piaţă GfK România în perioada 2 - 9 august.

Studiul, constând în focus-grupuri la care au participat medici de familie, farmacişti şi public larg, bărbaţi şi femei din categorii de vârstă diferite, a fost realizat în cinci mari oraşe: Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Târgu-Mureş.

Cercetarea şi-a propus să afle care sunt atitudinile, percepţiile şi comportamentul românilor faţă de gripa sezonieră, sănătate în general şi vaccinare. Pentru români, medicul de familie rămâne principala sursă de informare sigură şi specializată, atunci când au nevoie de o recomandare în contextul prevenţiei unei boli. În acelaşi timp, reclamele TV, prietenii, sfaturile venite din partea farmacistului, rămân surse puternice de informare pentru toţi cei care ajung la un moment dat să se confrunte cu o boală contagioasă, cum este, de exemplu, gripa sezonieră.Chiar şi aşa, pe fondul lipsei de informare, românii obişnuiesc să se trateze singuri, fără să ceară sfatul unui medic.

Românii consideră gripa “o răceală mai gravă”, nefiind conştienţi de gradul ridicat de contagiozitate şi de posibilitatea apariţiei complicaţiilor sau chiar a decesului. Chiar şi cei care ştiu că în trecut pandemiile de gripă au făcut ravagii, cel mai frecvent optează pentru un tratament “după ureche”, administrându-şi singuri combinaţii de medicamente. Aspirina şi antibioticele sunt medicamentele pe care românii le iau frecvent atunci când au gripă, neştiind că există contraindicaţii în acest sens. Tratamentele şi remediile naturiste, leacurile băbeşti şi tradiţionale sunt încă la modă pentru mulţi dintre români.Pentru a preveni pe cât posibil transmiterea gripei, românii spun că ştiu ce trebuie să facă: să îşi acopere gura şi nasul cu un şerveţel atunci când tuşesc sau strănută şi să se spele des pe mâini. Percepţia generală despre vaccinuri reflectă faptul că pentru mulţi din români acestea reprezintă încă un mister. “Vaccinarea antigripală este singura metodă de prevenţie activă. Cu toţii realizăm o prevenţie la nivel bazal prin alimentaţie, îmbrăcăminte, evitarea contactului cu persoane infectate, însă, pentru a preveni efectiv boala, trebuie ca organismul să se apere împotriva bolii, iar acest lucru este posibil doar prin vaccinare antigripală. Vaccinarea împotriva gripei oferă o protecţie de aproximativ 70-90% împotriva manifestării clinice a bolii în rândul adulţilor sănătoşi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 59 de ani”, a declarat conf. dr. Monica Luminos, medic pediatru specialist boli infecţioase, citat de Agerpres.

Cu toate că vaccinarea antigripală anuală este considerată drept cea mai eficientă modalitate de a preveni infecţia gripală şi complicaţiile acesteia, tendinţa românilor este aceea de a accepta numai vaccinurile recomandate de Ministerul Sănătăţii şi prevăzute în Programele Naţionale şi care sunt recomandate ferm de către medici sau autorităţi (vaccinurile din Calendarul de Vaccinări prevăzut în Programul Naţional de Imunizări pentru copii, vaccinurile de tip ,,tratament” - rabic şi tetanic, vaccinurile împotriva bolilor tropicale). Românii simt nevoia unor repere solide - medici, date din studii ştiinţifice, exemple pozitive, care să le ofere încredere atunci când iau în considerare vaccinarea.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă vaccinarea antigripală pentru persoane cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi 64 de ani şi care sunt în evidenţă cu afecţiuni medicale cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale, sau cu imunodeficienţe, toate persoanele cu vârsta peste 65 de ani, gravidele, medicii, cadrele sanitare medii şi personalul auxiliar, atât din spitale cât şi din unităţile sanitare ambulatorii, inclusiv salariaţi ai instituţiilor de ocrotire (copii sau bătrâni) şi ai unităţilor de bolnavi cronici. Vaccinarea antigripală se recomandă a fi efectuată în lunile septembrie şi octombrie (înaintea apariţiei epidemiei de gripă), deoarece organismul are nevoie de cel puţin două săptămâni de la vaccinare pentru a se instala protecţia şi a fabrica anticorpi împotriva virusului. De asemenea, vaccinarea se poate realiza pe toată durata sezonului gripal, pentru cei care nu s-au vaccinat la începutul toamnei.

În sezonul 2010-2011, la nivelul întregii populaţii a României, s-a constatat o scădere considerabilă a numărului persoanelor care s-au vaccinat antigripal (5,6% faţă de 30% cât prevede Grupul de Lucru European pentru Gripă), cele mai bune acoperiri vaccinale înregistrându-se la personalul medical (63,9%) şi la persoanele vârstnice (19,1% faţă de 75% cât prevede OMS). Astfel, numărul persoanelor vaccinate antigripal înregistrate în sezonul trecut, în ţara noastră, este cu mult sub recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, precizează Agerpres.