Drepturile de autor nu iartă nici afacerile, nici nuntaşii - noi taxe pentru muzica ambientală

Remuneraţiile datorate pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental sunt cuprinse în cadrul unei Decizii a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), publicată recent în Monitorul Oficial. Metodologia publicată a fost stabilită printr-o Decizie a ORDA, care a admis cererea formulată de organismul de gestiune colectivă Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturile de Autor (UCMR - ADA).

Astfel, unităţile de cazare (hoteluri, vile turistice, pensiuni), unităţile de alimentaţie publică (restaurante, terase, cafenele, baruri, fast-food-uri, pizzerii, săli de nunţi, petreceri, baluri), unităţile comerciale (magazine de orice tip, mall-uri, supermarketuri, galerii comerciale), dar şi sălile de jocuri de noroc, cazinourile, sălile de internet, parcurile de distracţie, şcolile de dans, muzeele, centrele sau cabinetele medicale, târgurile, expoziţiile, aeroporturile, gările etc. trebuie să plătească taxe pentru a putea difuza muzică ambientală în incinta lor.

Totodată, utilizatorii de opere muzicale în scop ambiental au obligaţia ca, înaintea oricărei utilizări de opere muzicale, să obţină din partea UCMR - ADA “autorizaţia licenţă neexclusivă pentru utilizarea operelor muzicale şi să plătească remuneraţii”.

Cele mai mari taxe trebuie să fie plătite de mall-urile şi centrele comerciale cu o suprafaţă de peste 6.000 de mp, care trebuie să plătească o taxă de 1.800 de lei pe lună (la care se adaugă 200 de lei pentru fiecare tranşă de până la 1.000 de mp ce depăşeşte suprafaţa de bază de 6.000 de mp), dar şi de operatorii de cazinouri - 1.000 de lei pe lună (pentru cazinourile cu o suprafaţă de până la 200 de mp) şi 1.700 de lei pe lună (pentru cazinourile de peste 200 mp).

De asemenea, organizatorii de târguri şi expoziţii în spaţii acoperite, de peste 4.500 de mp, trebuie să plătească o taxă de 1.500 de lei pe lună (la care se adaugă 500 de lei pentru fiecare tranşă de până la 1.000 de mp suplimentară).

Şi hotelurile trebuie să plătească taxe pentru muzica ambientală pe care o difuzează în incinta lor. De exemplu, hotelurile de cinci stele trebuie să plătească 5 lei/ cameră/ lună pentru muzica ambientală pe care o difuzează, în timp ce hotelurile de patru stele trebuie să plătească 4 lei/ cameră/ lună.

Pe de altă parte, restaurantele, barurile, fast-food-urile de peste 500 de mp, din oraşe şi staţiuni turistice, trebuie să plătească o remuneraţie pe lună de 350 de lei (la care se adaugă 50 de lei pentru fiecare 100 mp în plus) pentru muzica ambientală difuzată. În schimb, restaurantele, barurile, fast-food-urile, cu o suprafaţă de peste 500 mp, din oraşe şi staţiuni turistice, în care comunicarea publică a operelor muzicale se face prin prestaţii ale artiştilor interpreţi sau formaţii de artişti, trebuie să plătească 440 de lei/ lună (la care se adaugă 60 de lei pentru fiecare 100 mp în plus).

Pe de altă parte, taxele în cazul restaurantelor, barurile şi fast-food-urilor din comune şi sate sunt mai mici. De exemplu, un restaurant cu o suprafaţă de 301-400 de mp trebuie să plătească o taxă de 250 de lei/ lună.

Şi deţinătorii de săli de nunţi, petreceri, baluri în oraşe şi în staţiuni turistice trebuie să plătească o taxă de 300 de lei/ eveniment, pentru muzica ambientală difuzată. Mult mai avantajos este pentru operatorii care deţin săli de nuntă, petreceri şi baluri în comune şi sate, care trebuie să plătească doar 100 de lei/ eveniment.

 

Şi persoanele care îşi organizează nunţile şi botezurile în alte spaţii decât sălile special dedicate în acest scop (din oraşe, sate, comune şi staţiuni turistice) trebuie să plătească o taxă de 60 de lei/ eveniment.

Pe de altă parte, şcolile de dans cu o suprafaţă de peste 200 de mp trebuie să plătească pentru muzica ambientală o sumă de 150 de lei/ lună (plus 70 de lei pentru fiecare 100 mp în plus).

Muzeele trebuie să plătească la rândul lor o taxă lunară de 50 de lei pentru muzica ambientală, în timp ce birourile sau centrele administrative - 25 de lei/ lună, iar centrele sau cabinetele medicale - 50 de lei/ lună.

Organizatorii de parade de modă şi concursuri de frumuseţe sunt taxaţi şi ei cu 400 de lei/ eveniment.

Pe de altă parte, pentru muzica ambientală din autobuze, troleibuze şi tramvaie este percepută o taxă de 25 de lei/ lună/ mijloc de transport. În cazul microbuzelor, taxa este de 30 de lei/ lună/ mijloc de transport, iar în cazul taxiurilor - 15 lei/ lună/ maşină.

În cazul aeronavelor de orice tip, taxa pentru muzica ambientală se ridică la 200 de lei/ lună/ aeronavă. O taxă similară este aplicată şi aeroporturilor cu trafic internaţional din România, care trebuie să plătească 200 de lei/ lună/ spaţiu de aşteptare. În schimb, aeroporturile cu trafic intern trebuie să plătească 100 de lei/ lună/ spaţiu de aşteptare. Taxa pentru gările care difuzează muzică ambientală este de 60 de lei/ lună, iar pentru autogări - 50 de lei şi staţii de metrou, tramvai şi troilebuz - 20 de lei.

Nici stadioanele şi sălile de sport nu vor scăpa netaxate pentru muzica ambientală pe care o difuzează. Astfel, muzica ambientală (fără interpreţi) în timpul evenimentelor sportive desfăşurate pe stadioane va fi taxată cu 200 de lei/ eveniment, în timp ce muzica ambientală (fără interpreţi) în timpul evenimentelor sportive în săli de sport va fi taxată cu 100 de lei/ eveniment. Plata remuneraţiilor se va efectua lunar, termenul de plată fiind data de 15 a lunii pentru care se face plata. La remuneraţiile prevăzute în metodologie se adaugă cota legală de TVA, iar pentru întârzieri la plată utilizatorii vor plăti penalităţi de 0,5%/ zi de întârziere.

Robert Bucur, directorul general al ORDA, a declarat pentru MEDIAFAX că, înainte de publicarea Deciziei care stabileşte remuneraţiile pentru difuzarea muzicii ambientale, au fost chemate la negocieri asociaţii reprezentative, printre care Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România, Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc, Federaţia Industriei Hoteliere din România, Asociaţia Transportatorilor din România. “Metodologia în vigoare era din 2006 până în 2009. Negocierile între UCMR - ADA şi asociaţiile din domeniu au durat circa un an de zile şi nu s-a ajuns la un consens (...) Noi am chemat mai multe asociaţii la negocieri cu reprezentanţii UCMR - ADA pentru a nu exista suspiciunea că au fost păgubiţi, însă nu au venit toate părţile invitate”, a explicat Robert Bucur pentru Mediafax. El a mai spus că, în urma negocierilor, s-a ţinut cont de unele propuneri ale asociaţiilor, care se regăsesc în Decizia publicată în Monitorul Oficial.

Potrivit lui Robert Bucur, faţă de metodologia din perioada 2006-2009, “este posibil ca unele taxe să fie mai mari sau mai mici” în noua Decizie a ORDA.

La metodologia publicată de ORDA se poate face apel în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial.