monitorulcj.ro Menu
Actualitate

Ce ar trebui să învețe Clujul despre zgârie-nori de la marile orașe ale lumii

Fostul nostru coleg de redacţie Andi Daiszler a oferit Clujului câteva exemple pe care ar trebui să le ia în considerare în ceea ce privește proiectele care au legătură cu blocurile cu zeci de etaj, dar și cu spațiile diverselor fabrici și uzine.

Un turn de 25 de etaje este aproape finalizat la ieșire din Cluj. Un altul de 40 de etaje se află în dezbatere publică și încă unul în Bună Ziua naște controverse de 10 ani încoace.

Fost jurnalist și actualmente antreprenor, Andi Daiszler, a venit cu câteva exemple bune de urmat pentru Cluj. Desigur, a fost nevoie să arunce un ochi la marile orașe ale lumii în ceea ce privește bunele practici.


„Citeam zilele trecute de multe proiecte imobiliare răzlețe care apar prin oraș: turnul de 40 de etaje care e în dezbatere publică (am înțeles) în zona Cora, celălalt turn de 25 de etaje ridicat, dar mult în întârziere (din câte înțeleg), în Mănăștur, la intrarea în oraș (e încă la stadiul de cărămidă când dar trebui să fie predat conform informațiilor din presă), proiectul turnului din Bună Ziua care înțeleg că naște multe controverse, dezvoltările propuse pe spațiile diverselor fabrici și uzine ale orașului etc. Și m-am întrebat cum au soluționat alte municipalități problema dezvoltărilor imobiliare sporadice, astfel încât să nu mai apară turnuri între case și câte și mai câte. Și am găsit două lucruri care cred că ne pot ajuta și pe noi”, a scris fostul jurnalist pe o rețea de socializare.

Astfel, Andi Daiszler a descoperit „un studiu destul de solid privind evoluția dezvoltărilor urbane solicitat de primăria Londrei, bazat și pe soluții de dezvoltare din Franța, Statele Unite și Germania, care a scos în evidență nevoia implementării rapide a patru măsuri. Pe care mi-ar plăcea fără doar și poate să le împrumutăm la Cluj”.


A. susținerea financiară a asocierii proprietarilor de parcele pentru pentru utilizare colectivă și creșterea calității dezvoltării și a prețului zonei.

B. realizarea unui mecanism și acordarea de subvenții și reduceri pentru a motiva proprietarii de terenuri să se asocieze.


C. creșterea gradului de expropriere acolo unde proprietarii individuali nu acceptă asocierea.

D. planificare strategică pentru toate super-parcelele de teren obținute din astfel de asocieri.


„Aceste măsuri ne-ar aduce și pe noi mai aproape de dorința tuturor de a avea toate serviciile la 20 de minute de mers pe jos de casă, spații suficiente pentru nodurile modale de transport etc, ar da un nou suflu strategiei de transport etc”, a adăugat Daiszler.

De asemenea, a dat exemplu de o hartă interactivă cu toate construcțiile din Boston, care oferă informații despre stadiul acestora.


„Suplimentar, pentru că tot ne place Bostonul, dacă dați un click pe poză veți găsi lista și harta tuturor proiectelor care se construiesc în acest moment în Boston. Cu informații complete despre beneficiari, cât mai durează șantierul, cine-l coordonează, unde puteți semnala vreo problemă etc. Asta e o altă chestie care ar fi foarte binevenită și la Cluj. Într-un format la fel de interactiv”, a concluzionat antreprenorul.