Clujul, la fel de poluat ca Bucureștiul. Deputat clujean, despre poluarea din oraș

Deputatul Adrian Dohotaru spune că afirmațiile recente ale președintelui Consiliului Județean din Cluj, Alin Tișe, că s-ar fi încheiat poluarea istorică din Pata Rât, sunt eronate.

Dohotaru: „Afirmațiile recente ale președintelui Consiliului Județean din Cluj, Alin Tișe, că s-ar fi încheiat poluarea istorică din Pata Rât, sunt eronate”

Adrian Dohotaru atrage asupra faptului că aerul din Cluj este aproape la fel de poluat ca cel din București.

„Clujul este aproape la fel de poluat ca Bucureștiul, dar asta nu este de ieri ori azi, ci de vreo zece ani, după cum arată graficul. Dioxidul de azot este generat, în principal, de traficul auto.

Valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă un nivel de 10 μg/m3. O valoare scăzută a poluării reduce riscul de boli pulmonare, chiar de deces. Clujul și Bucureștiul sunt mult peste valoarea de 10 μg/m3, recomandată de OMS.

Valorile normale maxim admise sunt între 30-40 de particule/cm2, iar la noi e aproape dublu (50-60) în ultimul deceniu.

Ce trebuie să facem? Avem nevoie de autorități competente care produc date transparente, de stații de monitorizare a calității aerului în fiecare cartier, pe arterele principale, și nu să le lăsăm stricate sau într-un singur punct în oraș”, spune Adrian Dohotaru.

Deputatul susține că valorile de poluare sunt mai ridicat noaptea decât ziua când este trafic deoarece depozitele de gunoaie provoca mai multă poluare noaptea. Mai mult, acesta afirmă că atunci când ajungeam la pata Rât sau aterizăm la aeroport poluarea de la rampe se simte mai puternic noaptea.

„E foarte important să nu mințim publicul larg. Primarul Emil Boc a spus constant că Clujul este, potrivit unor sondaje internaționale, orașul care are printre cele mai bune „aere” din Europa, pe când noi ne comparăm cu Bucureștiul ca poluare generată de trafic auto, dar și de depozitele de deșeuri.

O posibilă explicație pentru valorile mai ridicate de poluare din București noaptea față de orele de vârf de trafic e legat de faptul că depozitele de gunoaie provoacă mai multă poluare noaptea. E valabil și pentru Cluj, pentru că atunci când ajungeam la pata Rât sau aterizăm la aeroport poluarea de la rampe se simte mai puternic noaptea. Nu am constatat doar eu, ci și rezidenții evacuați la Pata Rât sau cei cu care zburăm. De aceea, afirmațiile recente ale președintelui Consiliului Județean din Cluj, Alin Tișe, că s-ar fi încheiat poluarea istorică din Pata Rât, sunt eronate. Trebuie stații de măsurare a calității aerului instalate și la depozitele de deșeuri din București, dar și la Cluj ca să vedem cât de poluați suntem de un sistem ineficient de colectare separată a deșeurilor”, explică deputatul.

Acesta vine cu propuneri și pentru încurajarea folosirii transportului în comun și crearea de piste de biciclete.

„Legat de poluarea generată de traficul auto, sunt câteva măsuri simple! Transportul public trebuie încurajat prin benzi dedicate, la fel trebuie create și piste de biciclete și coridoare pietonale. Când suntem mai rapizi cu transport în comun, pe bicicletă ori chiar pe jos, oamenii vor renunța la mașini. Apoi, e necesar să taxăm mai mult mașinile, în paralel cu crearea unei infrastructuri pentru transportul în comun care nu trebuie să excludă trenurile metropolitane și park and ryde-uri la marginea orașului”, mai spune Adrian Dohotaru

Clujul, cel mai poluat oraș

În Cluj-Napoca, în luna decembrie 2019 s-a înregistrat o concentraţie a particulelor periculoase din aer de 1.664 µg/m3 (microgram pe metru cub) într-o oră.

Potrivit celor de la The New York Times această valoare este una extremă şi a fost înregistrată în ziua din 2019 în care calitatea aerului a fost cea mai scăzută.

Prin comparaţie, orașul New Delhi din India (populație de 25 de milioane de locuitori), situat ani la rând în topul orașelor poluate în lume, a înregistrat 951 µg/m3. Totuşi, nivelul de poluare este constant în oraşul din India, pe când în municipiul Cluj-Napoca nivelul poluării extreme este atins în cursul a câtorva zile dintr-un an.

La nivel naţional situaţia nu este una mai bună: București (1.272 µg/m3), Constanța (1.575 µg/m3), Iași (1.146 µg/m3), Brașov (1134 µg/m3).

MĂSURI PENTRU REDUCEREA POLUĂRII

Datorită faptului că traficul este principalul factor poluant, Planul Clujului de calitate a aerului emis pentru perioada 2016-2021 conține o serie de măsuri prin care să se reducă și să se controleze emisiile.

O parte din soluţiile propuse în document depind şi de construirea autostrăzilor şi drumurilor naţionale, proiecte care nu au nicio legătură cu bugetul local, dar condiţionează proiectele locale.

Printre proiectele propuse şi care trebuie făcute de administraţia publică locală se află construirea centurii de sud între Mănăștur (Bucium) și Someșeni (Selgros).

Potrivit documentului, după realizarea centurii de sud, trebuie să urmeze  construcția drumului adiacent căii ferate în partea de vest, începând cu pasajul denivelat CF din zona Tetarom I.

Proiectele propuse în Planul de Mobilitate Urbană depind de realizarea unor proiecte cu finanţare naţională : într-o foarte mare măsură de implementarea proiectelor Gilău vest -A3, Selgros – Muncii Centura Baciu şi într-o mică măsură de implementarea proiectelor Gilău vest - A3, Turda - Halmeu, tronson Apahida – Răscruci și Nădășel – Baciu.

De asemenea, crearea de circuite și biciclete pentru a încuraja transportul velociclic este un punct important al proiectului.

Pentru realizarea acestor proiecte ar fi nevoie de aproape 500 de milioane euro.

Groapa de gunoi, un alt factor poluant

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe a declarat, într-o conferință de presă organizată în luna decembrie la vechea groapă de gunoi de la Pata-Rât, că rampa veche nu mai poluează.

„Am dubiile mele! Rampa veche e oricum doar o piesă dintr-un puzzle, pentru că mai sunt rampe temporare care poluează, plus un centru nou care încă nu e deschis și cu soluții care pot conduce la poluarea clujenilor”, a precizat deputatul independent de Cluj Adrian Dohotaru, într-o postare pe Facebook.

Poluarea Someșului, o problemă de interes

Activistul Istvan Szakats a realizat un video 360 de grade a râului Someș, pe același traseu parcurs în video-ul inițial în care gunoiul de pe Someș a fost făcut public. Față de cele precedente, noul film al gunoiului a fost făcut cu coordonate GPS și va fi indexat pe Google Maps (Street View) în așa fel încât toată lumea să se poată plimba virtual și să vadă dezastrul din Cluj.

“Noi am igienizat permanent în fiecare zi porțiunea de Someș pe teritoriul sursei și am realizat, în final, că este o muncă de Sisif. Ne-am dat seama că trebuia sa o luăm de la capăt pentru că vin alte gunoaie din amonte. Cel mai mult am văzut gunoaie menajere. O vom face însă în continuare, nicio problemă”, au declarat reprezentanţii Companiei de Apă Someș.

City managerul Gheorghe Şurubaru este de părere că „pe raza municipiului Cluj-Napoca, tot ce a ținut de noi, am făcut”

„Am construit acel baraj pe care l-am îmbunătățit când am văzut că nu face față la unii dintre plutitorii mari. Intrăm și în apă chiar dacă nu e responsabilitatea noastră, alături de un utilaj de la SGA, care acum este stricat din păcate. Am pus și o barcă cu oameni care să adune gunoaiele din apă, din păcate însă nu putem face nimic legat de plante. Există un protocol pe care l-am făcut împreuna cu Hidroelectrica, SGA și alte instituții și avem întâlniri pentru a discuta aceste probleme și a interveni de câte ori este nevoie. Trebuia și Primăria Florești să pună două astfel de cordoane pentru oprirea gunoaielor plutitoare, dar nu s-a întâmplat. Noi stăm la dispoziție cu tot ce putem, în măsura în care intră în responsabilitățile noastre”, a spus Şurubaru.