Maghiarii din Cluj-Napoca, supărați pe Târgul de Crăciun

Din cauza faptului că nu există mesaje de întâmpinare și în limba maghiară, reprezentanții asociației Musai-Muszáj spun că limba maghiară este în continuare „expulzată” din spațiile publice.

„Prietenii noștri români! În lipsa egalității lingvisitice, Clujul va rămâne un oraș intolerant, suferind de nevroze istorice. Nu este adevărat că nu este loc pentru a afișa mesajele de întâmpinare ale Târgului de Crăciun și în limba maghiară! Nu poate fi normal faptul că de decenii, limba a 50.000 cetățeni este expulzată metodic din spațiile publice ale orașului! Prietenilor adevărați nu e frică unul de celălalt. Prietenii adevărați au încredere unul în celălalt. Amplasarea inscripțiilor multilingve nu ține de cunoașterea sau necunoașterea limbii române. Inscripțiile multilingve simbolizează nivelul de acceptare a comunităților lingvistice, buna coabitare și respectul mutual dintre acestea.

A obiecta împotriva respectării drepturilor lingvistice doar pentru că folosirea limbii maghiare nu oferă soluții la diferite probleme este o abordare greșită. Folosirea limbii maghiare nu dăunează nivelului de trai, și nu împiedică soluționarea altor probleme. Nerespectarea drepturilor lingvistice, slăbiciunea sistemului educațional și corupția au un fundament comun: nerespectarea legii. Cu cât există mai multă nelegalitate, cu atât mai dificil va fi să ne așteptăm la respectarea legilor din partea autorităților”, au transmis membrii asociației pe rețelele de socializare.

Reprezentanții asociației Musai-Muszáj spun că au creat această postare – „adresată persoanelor deschise față de argumente raționale” – pentru a aborda cele mai frecvente întrebări legate de folosirea limbii maghiare.

Iată care sunt acestea și ce răspunsuri oferă membrii asociației:

1. De ce este important să scrie și în limba maghiară pe tăblițele afișate pe porțile Târgului de Crăciun din Cluj, dacă maghiarii din Cluj vorbesc limba română?

Amplasarea inscripțiilor multilingve nu ține de cunoașterea sau necunoașterea limbii române. Inscripțiile multilingve simbolizează nivelul de acceptare a comunităților lingvistice, buna coabitare și respectul mutual dintre acestea.

2. „Nicio minoritate nu are atât de multe drepturi precum maghiarii din România. De ce le trebuie și mai multe?”

Această afirmație este greșită, deoarece doar în Europa, drepturile suedezilor din Finlanda sau germanilor din Italia sunt mult mai ample și extinse pe mai multe domenii decât cele ale maghiarilor din România. Pentru afișarea tăblițelor multilingve nu trebuie oferite mai multe drepturi, ci trebuie doar recunoscute și respectate cele existente.

3. Românii din Ungaria au inscripții în limba română?

Da, de exemplu la Micherechi (Méhkerék) găsim tăblițe româno-maghiare. În Ungaria, spre deosebire de procentul de 20% din România, afișarea tăblițelor multilingve este obligatorie dacă procentul unei minorități depășește 10% din totalul populației.

4. Nici eu nu am pretenția când mă duc în Spania ca să scrie „Târgul de Crăciun” în română acolo. De unde vine această idee maghiarilor?

A compara situația maghiarilor cu cea a turiștilor este greșită deoarece maghiarii din România nu au imigrat dintr-o altă țară. Ei s-au născut în România, chiar și părinții lor fiind plătitori de taxe în această țară.

5. De ce să ne ocupăm cu folosirea limbii maghiare atunci când spitalele sunt dotate prost, sistemul educațional este slab, salariile sunt mici etc.?

A obiecta împotriva respectării drepturilor lingvistice doar pentru că folosirea limbii maghiare nu oferă soluții la diferite probleme este o abordare greșită. Folosirea limbii maghiare nu dăunează nivelului de trai, și nu împiedică soluționarea altor probleme. Nerespectarea drepturilor lingvistice, slăbiciunea sistemului educațional și corupția au un fundament comun: nerespectarea legii. Cu cât există mai multă nelegalitate, cu atât mai dificil va fi să ne așteptăm la respectarea legilor din partea autorităților.