Cluj-Napoca: Clădirilor publice din România le va fi măsurat radonul, un gaz cancerigen

„Suntem într-o reţea de dezvoltare a unor entităţi private sub cupola unui operator economic, cu acţionar UBB şi Laboratorul de încercări radon din cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a UBB, care va avea capacitatea să măsoare concentraţia de radon din toate clădirile publice cu locuri de muncă din România, şcoli, grădiniţe etc. Acţiunea de măsurare va începe la sfârşitul lunii noiembrie. Deţinătorii acestor clădiri trebuie să ne contacteze pentru a putea efectua aceste măsurători”, a declarat, joi, şeful Laboratorului de Încercări Radon „Constantin Cosma” Cluj-Napoca, Alexandra Cucoş.

„Printr-o directivă europeană din 2013, radonului i-a fost asumat oficial rolul de principal factor de mediu cancerigen pentru populaţie, fiind unul din elementele care se regăsesc în resursele naturale ale planetei. Măsurarea concentraţiei de radon în interior devine obligatorie prin legislaţia românească, din august 2019, iar acţiunea noastră va dura până în anul 2021”, a mai spus Cucoș, declarând că prin măsurarea concentraţiei de radon poate fi redus riscul de cancer pulmonar, deoarece pot fi luate măsuri preventive.

„Radonul este, poate, mai periculos decât fumatul, deoarece fumatul este o chestiune voluntară, dar cu acest gaz, radonul, pe care ţi-l dă pământul, ce faci? Habar nu ai că trăieşti într-un mediu care te poate afecta şi de care te poţi feri, dacă ştii de existenţa radonului şi măsurile de prevenţie. Este nevoie de o ventilaţie adecvată a clădirilor, de materiale de construcţii, folosite mai ales la partea de fundaţie, dar şi de efectuarea unor analize medicale o dată pe an”, a declarat, la rândul său, medicul chirurg pneumolog Dan Nicolau.

Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, Centrul pentru Cercetări Aplicate de Mediu şi Laboratorul de Încercări Radon „Constantin Cosma” din cadrul UBB au organizat, joi, de Ziua Europeană a Radonului, dezbaterea „Controlul radonului în clădiri cu acces public şi cu locuri de muncă din România în contextul legislativ actual”.