Evreii au intrat astăzi în anul 5772

Sărbătoarea durează două zile.

“Această dată are multiple semnficaţii şi denumiri. Este considerată ziua creării omului (ziua a 6-a a creaţiei). Dar este şi ziua judecăţii, în care fiecare fiinţă trece pentru judecată în faţa Divinităţii şi soarta ei este hotărâtă pentru următorul an: «Cine va trăi şi cine va muri, cine la sorocul său şi cine înaintea sa, cine prin apa şi cine prin foc...». Această sentinţă însă nu este încă definitivă: «De Roş Haşana se înscrie sentinţa, iar de Iom Kipur se pecetluieşte». Cele 10 zile dintre cele două festivităţi sunt zilele penitenţei, în care prin căinţă, rugăciune, acţiuni de caritate, asprimea sentinţei mai poate fi îmblânzită. Dar aceasta se referă nu doar la relaţiile dintre om şi Dumnezeu, ci şi la relaţiile dintre oameni. Este important să-ţi recunoşti greşelile faţă de semenii tăi, să le ceri iertare celor faţă de care ai greşit. Se sună din şofar (corn de berbec), ca o chemare spre amintire şi pocăinţă şi se recită zilnic slihot, rugăciuni pentru iertare. Şi totuşi, ziua de Roş Haşana este o zi a bucuriei şi speranţei. Evreii îşi urează unul altuia să le fie înscris un An Nou bun şi… dulce (binecuvântat). Mărul muiat în miere, care se consumă în seara de Roş Haşana materializează această urare”, explică profesorul Ossi Horovitz.

Serviciul religios se desfăşoară în această seară la Casa de rugăciune “Ohel Moshe”, mâine, joi, 29 septembrie, va avea loc la orele 9 şi 19, iar vineri, 30 septembrie, la ora 9.    D.B.M.