Cercetătorii UBB au realizat prima hartă a radonului din apă și sol din România

Studiul prezintă un atlas la zi al concentrațiilor de radon măsurate în sol și în diverse surse de apă din partea centrală și de vest a României. Radonul din harta solului include date din 2564 de măsurători efectuate pe teren, în plus fiind analizate și 2452 de probe de apă potabilă. Cartarea radonului poate fi un instrument util pentru implementarea politicilor radonului la nivel național și local, definind domenii prioritare pentru studiere detaliată și pentru stabilirea deciziilor privind utilizarea terenurilor.

Radioactivitatea naturală s-a dovedit a fi principala sursă de expunere umană la radiațiile ionizante. Radonul omniprezent în sol, roci și apă reprezintă principala sursă a radonului din interior. Conform rezultatelor publicate în ultimii 20 de ani de către cercetătorii din Cluj, radonul are o contribuție semnificativă la contaminarea aerului din interiorul clădirilor din România. În întreaga lume, radonul este listat de Organizația Mondială a Sănătății drept a doua cauză principală de cancer pulmonar după fumat. Variația nivelului de radon în aerul din interiorul clădirilor depinde în primul rând de caracteristicile geologice ale zonei investigate, în al doilea rând de parametrii de mediu și, în cele din urmă, caracteristicile clădirii și modelele ocupaționale. Prin aceasta din urmă se poate menționa radonul din apa de la robinet utilizată de gospodării. Deoarece radonul este solubil în apă, degazarea sa este adăugată la expunerea din interiorul locuinței. O atenție deosebită este necesară atunci când apa subterană este utilizată pentru alimentarea cu apă potabilă, deoarece radonul poate deveni un factor de risc pentru utilizatori dacă concentrația de radon din acvifer este mare. Cea mai mare parte a riscurilor de cancer provocate de radon în apa potabilă rezultă din transferul de radon în aerul interior și expunerea prin inhalare. O parte semnificativă a populației din România, atât din mediul rural, cât și din cel urban, utilizează încă apă brută (fără nicio formă de tratare) pentru băut și pentru uz casnic. În studiul de față, 73% din probele de apă analizate au fost colectate din puțuri și izvoare, acestea fiind indicate ca surse de apă în gospodării.

Concentrația de radon în sol este adesea folosită ca indicator și metodă predictivă pentru nivelul potențial de radon din interior. Distribuția gazului de radon în sol poate fi puternic influențată de parametrii locali cum ar fi compoziția chimică și mineralogică, proprietățile fizice, factorii climatici și geologici.

Din harta radonului în apă realizată de cercetătorii UBB se observă faptul că nu există o problemă radiologică semnificativă din perspectiva radonului inhalat / ingerat datorat apei. Mai mult, concentrația de radon în apă ar influența nesemnificativ concentrația de radon din interior, chiar dacă sursa de apă se află în interiorul casei.

Harta radonului în sol sugerează faptul că strict măsurătorile concentrației radonului în sol, fără informații suplimentare (geologie, permeabilitate, tip de construcție etc.), nu sunt un indicator predictiv satisfăcător al radonului din interior.

Toate cercetările au fost realizate în cadrul Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma”  - LiRaCC din cadrul Universității Babeș-Bolyai, singurul laborator complex autorizat din România în domeniul radonului, având ca principală activitate măsurarea concentrației de radon în probe din factorii de mediu (aer, apă, sol), prin adoptarea standardelor naționale și europene în practica curentă în cadrul procedurilor de încercare. Experiența şi recunoașterea internațională de peste 17 ani a echipei de cercetători au consolidat în cadrul LiRaCC un nucleu de competență științifică de înalt nivel în domeniul cercetărilor de radon. De asemenea, infrastructura unică de cercetare avută la dispoziție, susținută în baza a 18 proiecte de cercetare naționale/ internaționale, precum şi implementarea unor proceduri interne pentru asigurarea calității permit realizarea de analize şi determinări de laborator, cu acuratețea impusă de normele naționale şi internaționale în vigoare.

Problema radonului a fost asumată în România la nivel național de către autoritățile responsabile prin proiectarea și elaborarea unui Plan Național de Acțiune pentru Radon și o legislație adecvată, în cadrul ultimei Directive a Consiliului European 2013/59/Euratom de stabilire a standardelor de siguranță de bază pentru protecția împotriva pericolelor care apar în urma expunerii la radiații ionizante. Astfel, pentru a identifica zonele de risc la radon este necesar să se efectueze măsurători sistematice de radon în diferiți factori de mediu (sol, apă, aer interior) și să se carteze rezultatele.