Mii de clujeni la moaştele din Sfântul Munte

Mii de credincioşi au trecut pe la raclele cu sfintele moaşte aşezate în catedrală, participând la sfintele slujbe care au fost oficiate aici de Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului. Pelerinajul moaştelor din Sfântul Munte în ţara noastră a început pe 6 septembrie, la Mediaş, la Cluj-Napoca ajungând luni, 12 septembrie. Raclele cu moaştele celor patru sfinţi au fost întâmpinate la ora 16.30, în curtea Arhiepiscopiei Clujului, de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, de Preasfinţitul Episcop-vicar Vasile Someşanul, membri ai Permanenţei eparhiale, preoţi, diaconi şi credincioşi. După ce s-a săvârşit aici o rugăciune, moaştele au fost purtate în procesiune în jurul catedralei, după care au fost aşezate în biserică, unde credincioşii au început să se închine şi unde Preasfinţitul Vasile Someşanul a oficiat Privegherea, alături de părinţii athoniţi şi de slujitorii catedralei. Încă înainte de sosirea moaştelor în oraş, credincioşii au ajuns la catedrală pentru a le întâmpina. Până târziu, mii de oameni au aşteptat la rând pentru a intra în catedrală, iar alte mii au venit marţi, de la primele ore ale dimineţii, continuând să stea la rând pe tot parcursul zilei. Marţi dimineaţă, slujbele au început la ora 8.00, cu Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul, urmat de Ceasurile I, III şi VI, iar la ora 9.30 a început Sfânta Liturghie arhierească, oficiată de Preasfinţitul Vasile Someşanul.

În cuvântul adresat în cadrul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Episcop Vasile a mulţumit părinţilor athoniţi pentru aducerea sfintelor moaşte şi la Cluj-Napoca: „Bunul Dumnezeu să le răsplătească pentru osteneala şi jertfa cuvioşiilor lor şi nouă, tuturor, cei prezenţi, cei ce v-aţi închinat în tot acest răstimp la sfintele moaşte, dar şi celor dragi şi cunoscuţi ai noştri, pentru nevoinţa cuvioşilor părinţi şi pentru harul adus de sfintele moaşte. Bunul Dumnezeu şi Maica Domnului să ne ajute să fim vrednici de jertfa Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi, prin noi, la fel cum prin sfinţii făcuţi nouă cunoscuţi de Dumnezeu, să putem să sporim pacea şi bucuria în noi, în familiile noastre şi în lumea în care trăim”.

Un pelerinaj de suflet

Aproximativ 20 de jandarmi din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Cluj-Napoca au asigurat măsurile de ordine publică la Catedrala Mitropolitană din oraş, atât în interior, cât şi în Piaţa Avram Iancu. Catedrala a rămas deschisă toată noaptea de luni spre marţi, agenţii fiind non-stop la datorie pentru a asigura un climat normal în desfăşurarea pelerinajului. Credincioşii au stat la rând ore în şir pentru a ajunge la raclele cu sfintele moaşte şi pentru a cere ajutor şi mijlocire din partea sfinţilor. Şi micuţii de la Grădiniţa „Sfântul Stelian” a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului au fost duşi să se închine sfintelor moaşte. „Am fost împreună cu copiii de la Grădiniţa „Sfântul Stelian”, care s-au închinat sfintelor moaşte cu bucurie şi nădăjduim să le aducă Dumnezeu putere, să fie mai cuminţi, mai buni”, a declarat directorul grădiniţei, inspectorul Sorin Câlea. De asemenea, mai mulţi preoţi din cuprinsul Arhiepiscopiei Clujului au organizat pelerinaje cu grupuri de credincioşi din parohiile lor, unul dintre ei fiind preotul paroh din Tiocu de Sus, Protopopiatul Gherla, pr. Dumitru Mamolea: „Am venit cu credincioşii din Parohia Tiocu de Sus pentru că este foarte important pentru viaţa sufletească, dar şi pentru cea trupească”. Ieşirea moaştelor din Sfântul Munte este cu atât mai importantă pentru femei, cărora accesul în Athos nu le este permis. „Am venit să atingem sfintele moaştele, mai ales că noi, femeile nu avem acces la Sfântul Munte Athos şi mi se pare un privilegiu să fim în preajma atâtor sfinţi, care ne ajută şi pe noi să ne dezlipim de grijile zilnice, să fim şi noi capabili măcar puţin să facem la fel”, spunea o credincioasă. De la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, sfintele moaşte au ajuns marţi după-amiaza la Mănăstirea „Înălţarea Sfintei Cruci” de la Căşiel, acolo unde alte mulţimi de credincioşi le-au adus cinstire. Pelerinajul a continuat apoi spre Braşov, moaştele întorcându-se în Grecia pe 19 septembrie.

Efortul părinţilor athoniţi

Trecând pe la Schitul Prodromul, ca de altfel şi pe la alte mănăstiri din Muntele Athos, un credincios din Mediaş a propus un pelerinaj cu sfintele moaşte în Transilvania. Înaltpreasfinţitul Laurenţiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a preluat iniţiativa şi a făcut toate demersurile necesare pentru ca solicitarea credincioşilor ardeleni să ajungă la conducerea Sfântului Munte şi să fie aprobată, spre folosul duhovnicesc al românilor ortodocşi.

Nu a fost deloc uşor ca sfintele oseminte să fie scoase din schit, ci acţiunea a necesitat eforturi susţinute. Întregul proces a fost urmărit îndeaproape de părintele Iustinian Stoica de la Schitul Prodromul, care, într-un interviu acordat radio Renaşterea, a dat mărturie despre paşii care au fost necesari spre împlinirea dorinţei credincioşilor transilvăneni. „De când a fost gândul cel frumos şi luminos, cel bun, al domnului director general Mircea Vescan de la Mediaş, ca sfintele moaşte să fie aduse de la mănăstirea românească Prodromul, să fie aduse în Transilvania pentru închinare, deja au început piedici şi greutăţi şi probleme. Nu a fost uşor, pentru că trebuie îndeplinite nişte formalităţi foarte riguroase. A trebuit ca Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurenţiu de la Sibiu, să facă o scrisoare către noi în greceşte şi în româneşte, în care să ne roage şi să fim de acord ca să vină Sfintele Moaşte spre închinare în ţară. Am făcut demersul către Mănăstirea Marea Lavră, de care aparţinem noi, pentru că noi nu avem acces să comunicăm direct cu conducerea Muntelui Athos, ci numai prin mănăstirea de care aparţinem, mănăstirea Lavră. Mănăstirea Lavră a primit o scrisoare de la noi şi pe cea în original a Mitropolitului Laurenţiu, scrisă în greceşte, ei la rândul lor au discutat-o în sinaxă, în consiliul de conducere al mănăstirii, au aprobat şi au înaintat-o spre aprobare conducerii Muntelui Athos”, a precizat părintele Iustinian.

Scurt istoric al Schitului Prodromul

Schitul Prodromul a fost întemeiat între anii 1852-1866 de ieroschimonahul Nifon Ionescu şi ucenicul său, ieroschimonahul Nectarie. Dorind să aibă la acest schit o icoană cu Maica Domnului, la care avea multă evlavie, părintele Nifon a căutat un pictor care să o realizeze, găsindu-l la Iaşi. În lucrarea sa, pictorul nu reauşea să ilustreze frumos feţele, dar postind şi rugându-se o zi întreagă, Maica Domnului a înfrumuseţat feţele în chip minunat. De la această primă minune, în drumul ei, Icoana făcea nenumărate lucruri miraculoase, tămăduind mulţime de bolnavi din mai multe oraşe. Icoana Maicii Domnului poartă numele „Prodromiţa” şi se prăznuieşte pe 12 iulie.

În Schitul Prodromul se mai află şi alte icoane făcătoare de minuni care o întruchipează pe Maica Domnului: Icoana Maicii Domnului „Apărătoare de foc”, „Înainte Vestitoarea” şi „Ctitorita”. De asemenea, aici se găsesc icoana Sfintei Treimi şi icoana Sfântului Ioan Botezătorul. Dintre sfintele moaşte adăpostite de biserica schitului le amintim pe cele ale Sfinţilor Ierarhi Ioan Gură de Aur, Grigorie Teologul şi Modest, Patriarhul Ierusalimului, ale Sfântului Apostol Matei, ale Sfintei Muceniţe Varvara, ale Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia, ale Sfântului Mucenic Trifon, ale Sfinţilor Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian şi ale Cuviosului Antipa de la Calapodeşti. În prezent în Schitul românesc Prodromul se nevoiesc 25 de călugări români.

Cosmina Nicoară