monitorulcj.ro Menu
Actualitate

Blestemul lui Racoviță! Bărbatul care a „închis” Muzeul de Speologie, mort și mâncat de Rottweilerul său!

Proprietarul imobilului în care a funcționat Muzeul de Speologie, închis din 2010, a fost găsit mort în casă, mâncat de câinele său Rottweiler.

Szazsz Vasile, omul care a închis Muzeul de Speologie, în anul 2011. Foto: Thomas Campean / adevarul.ro

Vasile Szasz (80 de ani) era coproprietarul clădirii de pe strada Sextil Pușcariu în care a funcționat Muzeul de Speologie „Emil Racoviță” și, din anul 2010, nu a mai permis accesul prin gangul imobilului său, forțând închiderea muzeului.

Luni, 18 februarie 2019, Szasz a fost găsit în casă, decedat și cu un picior devorat de câinele pe care îl îngrijea, scrie gazetadecluj.ro. Potrivit publicației, bătrânul a fost găsit de Poliție, alertată de personalul Hotelului Fullton, care au reclamat urletele animalului.


Polițiștii au intervenit pentru intrarea în locuință însoțiți de angajați ai serviciului de ecarisaj, care au reușit cu greu să captureze animalul. Polițiștii au găsit cadavrul lui Szasz cu un picior devorat de câinele înfometat.

Vasile Szasz locuia singur în imobilul cu două etaje și avea o fiică vitregă, stabilită în Ungaria. Angajații hotelului au relatat că au observat câinele în urmă cu o săptămână, lătrând la poartă, dar au crezut că este doar flămând și i-au aruncat mâncare. Ulterior au remarcat că bătrânul vecin, care obișnuia să îi viziteze, nu a mai trecut cu zilele pe la hotel. „Locuia singur, doar cu câinele lui şi se oprea mereu aici câteva minute, ca să se odihnească şi să facă glume cu personalul. (…) Ne era foarte simpatic – şi ne făcea plăcere să stăm de vorbă cu el”, a povestit unul dintre angajaţi.


Cadavrul bătrânului a fost transportat la IML Cluj, de unde va fi ridicat de fiica sa pentru înmormântare.

Muzeul, fosta închisoare a Clujului medieval

Muzeul de Speologie a fost înființat în 1998 și este singurul din România dedicat științei explorării peșterilor. A fost închis în luna mai 2010, după ce Vasile Szasz a blocat accesul, pe motiv ca imobilul pe unde se face intrarea este degradat și pune în pericol siguranța vizitatorilor. Szasz spunea în 2013, într-un interviu acordat unei televiziuni: „Acesta (imobilul – n.r.) din 1880 nu a fost retencuit. Tencuiala e ca nisipul. Am închis intrarea, deoarece ca proprietar răspund. Aici au fost aduşi copii din grădiniţe şi copii de clasa a III-a, a IV-a. Şi dacă se întâmplă o nenorocire, cine răspunde?”


Casa bântuită și „secretele” de la subsol

Istoria clădirii de pe strada Sextil Puşcariu este tenebroasă. Imobilul în care funcționa muzeul este fosta închisoare a orașului medieval Cluj (în secolele XIV-XIX), un monument istoric de interes national, care datează din anul 1376. Se spune că într-o celulă ar fi fost închis Baba Novac, căpitan al lui Mihai Viteazul, înainte de execuţia din anul 1601.

Potrivit istoricului Tudor Sălăgean, „Szasz susţinea că ar fi fost acolo (la subsol – n.r.) nişte schelete ale unor oameni executaţi şi arheologii au deranjat morţii prin săpăturile lor, fiind supărat la culme de lucrul acesta! Însă s-a dovedit mai târziu că nu există schelete acolo, fiind vorba doar de o fantezie a proprietarului!”


Vasile Szasz, clujeanul cu capitalismul în sânge

Așa l-au descris pe Vasile Szasz reporterii de la Adevărul, într-un articol din 2011. Bătrânul povestea cum a lucrat până în 1969 ca strungar la „Unirea”. Medicii au descoperit că inima sa avea numai trei camere și au vrut să-l pensioneze de boală. Nu a acceptat, dar nici șefii nu l-au scutit de munca „de noapte”, așa că a plecat din fabrică. A început să lucreze la domiciliu, obiecte din plastic pentru «Cooperativa Deservirea» din Turda. Însă nu a fost lăsat în pace nici de foştii angajatori, nici de autorităţi. După alte câteva luni de „muncă socialistă”, Vasile Szasz și-a cerut lichidarea, și-a luat cartea de muncă și s-a apucat să restaureze mobilă şi rame. Apoi a venit revoluţia.

În 9 ianuarie 1990, la Clubul Libertatea din Cluj-Napoca, 20 de oameni înfiinţau Asociaţia Micilor Meseriaşi Cluj. Fondatorii erau persoane care îşi păstraseră statutul de întreprinzători privaţi şi în perioada comunismului: croitori, cofetari, pantofari, instalatori sau comercianţi mandatari. Printre ei şi Vasile Szasz.


A cumpărat o casă la periferia Clujului și a deschis firma „Rame calitate”. Făcea rame de tablouri și de oglinzi. I-a mers bine și, la un moment dat, avea chiar 28 de angajaţi. Un contract cu o firmă din Italia l-a lăsat cu o datorie imensă, a pierdut casa-atelier și a închis afacerea. Szasz a povestit că a renunţat de tot la visul de a fi patron.