Duplicitatea președintelui CJ. Alin Tișe cere ajutorul lui Dăncilă pentru Aeroportul Cluj. În urmă cu câteva luni se gândea să îl închidă

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, i-a transmit o solicitare prim-ministrului Viorica Dăncilă prin care i-a solicitat implicare și sprijin în finalizarea lucrărilor de amenajare a râului Someșul Mic.

“Deși titularul investiției este Ministerul Mediului și schimbărilor climatice, proiectul este unul major, cu un impact extrem de important la nivelul județului Cluj. Astfel, amenajarea hidrotehnică a râului Someșul Mic va scoate de sub efectul inundațiilor 1785 de locuințe din municipiul Cluj-Napoca și din comuna Apahida, 476 de IMM-uri, 877 de hectare de teren. Mai mult, de această investiție vor beneficia și  Centrul Agro Transilvania SA, Aeroportul Internațional Avram Iancu și Stația de epurare a municipiului Cluj-Napoca”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Județean.

Potrivit forului județean, “nerealizarea acestor lucrări pune în pericol construcțiile din imediata vecinătate a cursului râului, favorizând inundarea întregii albii majore actuale”.

“Îi solicit public doamnei prim-ministru să intervină și să sprijine acest proiect extrem de important la nivelul județului Cluj. Amintesc, totodată, că de acest proiect este strâns legată și lucrarea de extindere a pistei Aeroportului Internațional Cluj”, transmite Alin Tișe.

În 2016, când a venit în fruntea Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe spunea că Aeroportul Internaţional Cluj nu va beneficia prea curând de prelungirea pistei de aterizare-decolare de la 2100 la 3500 de metri, în ciuda faptului că, nu de puţine ori, conducerea instituţiei a cerut insistent prelungirea acesteia. Preşedintele CJ Cluj Alin Tişe spunea că prelungirea noii piste “nu e de actualitate”.

“Pelungirea noii piste încă nu e de actualitate pentru că în primul rând trebuie să ne lămurim când termină Apele Române devierea Someşului (...) În 2-3 ani se va termina mutarea Someşului şi vom putea acoperi aceste costuri. Acest aeroport, aşa cum este el, rezistă din punct de vedere al traficului, face faţă în perspectiva a 2,3, 5,7 ani. Nu avem presiunea de a prelungi pista mâine pentru că aşa cum este ea mai puţin zborurile transcontinentale nu se pot realiza. Prelungirea pistei va fi gata în următorii 5 ani”, susţinea la acea dată Tişe.

Anul trecut, Alin Tișe și mai mulți funcționari din Consiliul Județean au trimis un document la Autoritatea Aeronautică Română care conținea informații absolut șocante, cea mai tare fiind aceea că în orice moment pe noua pistă de aterizare/decolare se pot produce catastrofe aeriene, care s-ar solda cu zeci sau sute de morți.

Pe de altă parte, la fiecare eveniment care are loc la aeroport, fie că vorbim de inagurări de noi curse aeriene sau de sărbătorirea numărului mare de pasageri, directorul Aeroportului Cluj David Ciceo vorbeşte de importanţa extinderii pistei de aterizare-decolare.

“Este foarte important să extindem pista de decolare-aterizare. Dacă nu extindem pista vom avea o problemă. Extinderea pistei şi legătura cu calea ferată sunt cele mai importante proiecte pentru noi”, spunea Ciceo.

În 2013, Consiliul Judeţean Cluj finaliza lucrările de construire a noii piste de decolare-aterizare de 2100 metri. Lucrările de construire la noua pistă au demarat în luna noiembrie 2011, executant fiind asocierea SCC Napoca SA  - SC ICCO SYSTEMS SRL – SC GEO ARC SRL. Valoarea iniţială a contractului a fost de 137.808.522 de lei, costurile finale ridicându-se la 166.427.278 lei. Pista ar urma să aibă în final 3.500 de metri, costurile ridicându-se la 78 de milioane de euro.

În 2013 a existat o întreagă tevatură legată de prelungirea pistei la 3500 de metri, autorităţile declarând că prelungirea va fi afectată de centura Vâlcele-Apahida, la capătul pistei existând o porţiune care ar putea obtura zborurile avioanelor. Ca soluţii se discuta atunci despre devierea centurii sau impunerea unor restricţii de circulaţie.

Aeroportul nu a văzut niciun ban de la CJ

Anul trecut, Aeroportul Internaţional Cluj nu a văzut niciun ban de la Consiliul Judeţean. Dacă în anii precedenţi aeroportul primea finanţare de la bugetul Consiliului Judeţean pentru cheltuieli de capital sau pentru finanţare de rute noi, în 2018 instituţia nici măcar nu a mai fost menţionată în proiectul de buget. Aeroportul nu a primit bani nici măcar pentru plata de despăgubiri exproprieri pistă 3500 metri aeroport sau în vederea realizării documentaţiei cadastrale pentru terenuri în ceea ce priveşte devierea Someşului.

Mai mult, pe lângă faptul că nu a primit niciun ban din bugetul Consiliului Judeţean în acest an, deşi are cel mai mare profit dintre toate societăţile şi regiile din subordinea forului judeţean, Aeroportul Internaţional Cluj a rămas şi cu bugetul tăiat. Consiliul Județean a decis reducerea bugetului la aeroport cu aproape 500.000 de lei. Directorul Aeroportului Cluj, David Ciceo, spunea că o reducere exagerată a cheltuielilor va pune în pericol strategia de siguranţă şi securitate.

În anul 2018, traficul de pasageri pe Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj a crescut cu 3,5% faţă de 2017. În total, anul trecut s-au înregistrat 2.782.401 pasageri, iar în 2017 au călătorit pe şi de pe Aeroportul Internaţional Cluj 2.688.731 pasageri.