Guvernul României vrea să „reechilibreze” bugetele locale. Emil Boc s-a întâlnit cu Viorica Dăncilă pentru a negocia

Din delegaţie au făcut parte preşedintele AMR, Robert Negoiţă, primar al Sectorului 3, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, primarii municipiilor Cluj-Napoca, Ploieşti, Arad, Emil Boc, Adrian Dobre şi, respectiv, Gheorghe Falcă.

AMR i-a transmis joi premierului Viorica Dăncilă o scrisoare în care îi comunică faptul că respinge categoric propunerile Ministerului Finanţelor Publice privind preluarea integrală a cheltuielilor descentralizate, aferente sistemului de protecţie a copilului, centrelor pentru persoane cu handicap, indemnizaţii pentru persoane cu handicap şi însoţitori ai acestora, precum şi „salarizarea personalului neclerical”, cheltuieli evaluate de MFP la 6,4 miliarde de lei.

De asemenea, AMR solicită asumarea de către Guvern a „susţinerii integrale de la bugetul de stat a sistemului de protecţie a copilului şi a persoanelor cu dizabilităţi”, aşa cum s-a angajat în „Programul de guvernare 2018-2020”, Capitolul „Administraţie publică. Politici regionale”, Măsura 2 „Finanţarea autorităţilor locale”, de la pagina 109.

Preşedintele Senatului şi liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat joi seară că ceea ce se doreşte prin buget este o „reechilibrare”, o aplicare a principiului coeziunii în localităţile din întreaga ţară, în condiţiile în care 100 de mari municipii şi oraşe au „cam 80%” din veniturile ce provin din impozitul pe venitul global, în timp ce peste 3.000 de localităţi „consumă cam 20%”.
„În România, 100 de mari municipii şi oraşe au cam 80% din veniturile date de impozitul pe venitul global şi restul de peste 3.000 de localităţi consumă cam 20%. Ceea ce se doreşte prin buget - şi este normal - să existe o reechilibrare. Sunt localităţi foarte mari care atrag forţă de muncă din localităţile învecinate, forţă de muncă numeroasă. Taxele şi impozitul pe salariu sunt percepute acolo unde se face venitul. Localitatea de unde el provine, unde trăieşte, are nevoie de şcoală, infrastructură, grădiniţă, spital, dispensar, poliţie ş.a.m.d. nu primeşte nimic. Ce facem cu aceste localităţi? Aşa cum se face la nivel european politica de coeziune, care înseamnă că ajutăm ţările mai puţin dezvoltate să ajungă la un nivel mai ridicat, să funcţioneze acest principiu al coeziunii, acelaşi lucru facem şi prin buget. Deci, nu trebuie să acuze nimeni, primăriile bogate au suficienţi bani, sunt multe primării care, dacă ne uităm pe execuţia bugetară, o să vedem că au excedente an de an, bani care nu se cheltuiesc”, a afirmat Tăriceanu la Digi 24.

El a făcut această precizare în contextul unei întrebări referitoare la nemulţumirile primarilor exprimate la Palatul Victoria.

Cât despre trecerea unei părţi a banilor primăriilor la consiliile judeţene, Tăriceanu a spus că acest lucru este normal, întrucât consiliul judeţean este cel care face redistribuţia în judeţ, „pentru a atenua discrepanţa” care există între municipiul-reşedinţă de judeţ şi celelalte localităţi.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că autorităţile locale vor avea în 2019 cel mai mare buget din istoria României, circa 77 de miliarde de lei, fiind aproape o jumătate din valoarea bugetului de stat.
„Win-win situation pentru autorităţile locale: mai mult pentru cei săraci, fără pierderi la cei bogaţi. Comunităţile locale vor avea în 2019 cel mai mare buget din istoria României: circa 77 miliarde de lei, adică aproape jumătate din valoarea bugetului de stat (164,5 mld.). Aleşii locali vor păstra toate sumele încasate din impozitul pe venit şi vor primi 11 miliarde de la Guvern, din cotele de TVA", a scris Dragnea, miercuri, pe Facebook. Liderul PSD a mai anunţat că "va avea loc o descentralizare a finanţelor, aleşii locali vor prelua o serie de cheltuieli din sarcina Guvernului, dar tot vor rămâne cu 9 miliarde mai mult decât aveau înainte”.