Când copilul are un copil. Din ce în ce mai multe adolescente devin mame

„Potrivit datelor publicate de către Institutul Naţional de Statistică rezultă faptul că în anul 2017 s-au înregistat un număr de 18.656 naşteri la mame cu vârsta sub 19 ani, din care 698 naşteri la mame cu vârsta sub 15 ani. Numărul total de naşteri la mame sub 19 ani este în scădere faţă de anul 2016 cu 1.499 de persoane şi faţă de anul 2014 cu 1.447 persoane. Prin programul de acordare a indemnizaţiei pentru creşterea copilului sunt sprijinite un număr de 889 mame nimore, care îndeplinsc codiţiile de eligibilitate, respectiv aceea de a frecventa cursurile de zi ale învăţământului preuniversitar, potrivit legii”, potrivit unui răspuns, de la jumătatea lunii noiembrie, al Ministerului Muncii, condus atunci de Lia Olguţa Vasilescu, la o interprelare a deputatului PSD Costel Lupaşcu.

Conform sursei citate, prin regulamentele de organizare şi funcţionare ale Serviciului Public de Asistenţă Socială (SPAS) adoptate în anul 2017 au fost introduse serviciile de consiliere familială, servicii menite să sprijine părinţii în ceea ce priveşte creşterea şi îngrijirea copiilor, inclusiv părinţii care au în îngrijire mame minore.

De altfel, reprezentanţii Ministerul Muncii au precizat că organizaţia SERA România a încheiat parteneriate cu 28 de Direcţii Generale de Asistenţă şi Protecţie a Copilului din ţară pentru a implementa o serie de programe de prevenţie a sarcinii nedorite.

Un alt proiect este cel implementat de „Word Vision România, începând cu 2016 pentru o perioadă de 3 ani, prin care dezvoltă şi implementează un model integrat de servicii de îngrijire maternală şi de planificare familială, care vizează femeile vulnerabile din România rurală, susţinând eforturile guvernamentale pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale materne. (...) Iniţiativa vizează 15.000 de femei din 30 de comunităţi rurale, din 3 judeţe: Dolj, Vaslui şi Vâlcea. Judeţele au fost selectate pe baza ratei de sărăcie şi a mortalităţii materne: în judeţul Dolj, rata mortalităţii materne este de patru ori mai mare decât rata naţională, în timp ce în Vâlcea şi Vaslui rata mortalităţii materne este de două ori mai mare decât rata naţională”, potrivit răspunsului Ministerului Muncii.

De asemenea, una dintre măsurile prezentate de Ministerul Muncii a fost cea a introducerii în curricula şcolară a orelor „sănătatea reproducerii şi a sexualităţii”.

„În ceea ce priveşte introducere unei „ore de sănătatea reproducerii şi a sexualităţii” în curricula şcolară precizăm că în cuprinsul Strategiei Naţionale privind Protecţia şi Promocarea Drepturilor Copilului 2014-20120 a fost introdusă la Obiectivul specivic 2.10 „Prevenirea sarciniilor nedeorite în rândul adolescenţilor”, o măsură prin care se doreşte „stimularea instituţiilor şcoale de a oferi elevilor cursuri de educaţie sexuală în cadrul programului operaţional educaţie pentru sănătate sau a altor programe sau proiecte”, pentru a cărei realizare sunt desemnate ca instituţii resonsabile Ministerul Educaţiei Naţionale şi autorităţile publice locale”, potrivit sursei menţionate.

Precizările Ministerul Muncii vin în urma unei interpelări adresată de Costel Lupaşcu, în care deputatul PSD a cerut să i se comunice numărul total al fetelor care au devenit mame până la vârsta de 18 ani în anul 2018. Social-democratul a mai vrut să afle de la minister şi care au fost măsurile luate pentru rezolvarea acestei probleme.

Deputatul PSD a atras atenţia asupra „educaţiei precare în ceea ce priveşte problemele sexale şi de prevenire a sarcinilor, lipsa informării, dar şi proasta comunicare dintre părinţi şi copii nu fac altceva decât să crească numărul mamelor minore, dar şi al avorturilor. Şi în plus, ca fenomen general în Europa, copiii rezultaţi din astfel de sarcini de cele mai multe ori sunt nedoriţi şi/sau sunt abandonaţi, îngroşând rândurile celor 40.000 de copii abandonaţi din România”, conform interpelării.

Social-democratul a conchis că există o discrepanţă între România şi restul Europei privind alegerea de a deveni mamă.

„În România, numărul total al fetelor care devin mame de la vârste fragde este de aproximativ 30.000 pe an. În Europa, alegerea de a deveni mama se face tot mai târziu. Cifrele Eurostat arată că vârsta medie a femeilor care au dat pentru prima data naştere unui copil, anul trecut (2017 - n.r.), era în jur de 30 de ani. La noi, sunt multe mame de la 13, 14, 15 ani. (...) Medicii sunt de părere că fenomenul este în creştere şi este probabil legat de evoluţia societăţii în general, consecinţa tuturor problemelor noaste sociale. Aceştia susţin că pericolul la care sunt supune adolescentele însărcinate este dublu.

Tinerele pot fi traumatizate din cauza sarcinii şi a schimbărilor hormonale prin care trec şi îşi riscă viala, pentru că sarcinile precoce prezintă deseori complicaţii. De cele mai multe ori, un episod dramatic în viaţa unui om, mai ales a unui copil, lasă urmări pentru tot restul vieţii, aşa cum este şi o sarcină la o vârstă prea mică, care poate să apară chiar urmare a unui eventual abuz sexual”, conchide Costel Lupaşcu în interpelare.