CJ Cluj A PUS ÎN PERICOL funcționarea aeroportului. A întârziat eliberarea unui act până a riscat să ÎNCHIDĂ AEROPORTUL!

Anul trecut, procurorii clasau un dosar în care conducerea Aeroportului Cluj a făcut plângere împotriva Consiliului Județean și împotriva arhitectului șef al județului Claudiu Salanță pe care îi acuza de abuz în serviciu din cauza faptului că nu au emis la timp un document necesar pentru efectuarea unor lucrări de reparaţii la pistă. Magistrații Judecătoriei Cluj-Napoca au desfiinţat soluţia de clasare şi au retrimis cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală în acest dosar.

În 2015, Autoritatea Aeronautică Civilă Română a avertizat aeroportul că o platformă de staţionare și o cale de rulare au fost încadrate ca “elemente ale infrastructurii aeroportuare care prezintă factori de risc major”. În acest context, s-au stabilit termene pentru remedierea deficienţelor, în caz contrar, autorizaţia de funcţionare a aeroportului nemaifiind prelungită. Termenul limită de remediere a fost stabilit iniţial la data de 30 iunie 2015. Ulterior a fost prelungit până în anul 2017.

La acea dată, reprezentanții Aeroportului au făcut mai multe adrese către Consiliul Județean prin care solicitau sprijin pentru semnarea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism în vederea depunerii documentaţiei la Primăria Cluj-Napoca pentru efectuarea unor lucrări de reparaţii la calea de rulare şi la platforma APRON 1.

Cum au pus funcționarii din CJ bețe-n roate aeroportului

În răspunsul primit de la Consiliul Județean, se condiționa emiterea certificatului de urbanism de 17 avize şi două studii de specialitate.

Mai mult, în perioada când se solicita sprijinul pentru emiterea certificatului de urbanism de către Primăria Cluj-Napoca, Consiliul Județean a comunicat aeroportului faptul că obiectivul pistă de decolare-aterizare de 3.500 m este amplasat pe teritoriul administrativ a două UAT-uri.

“Din certificatul de urbanism emis de Consiliul Județean reiese că terenul pe care urma să se realizeze pista de aterizare decolare de 3500 m se afla pe teritoriul administrativ al municipiului Cluj-Napoca și al CJ. Tot din conţinutul certificatului reiese că pentru prima fază a proiectului se propunea, pe lângă realizarea unui segment din pistă de 2.100 m, a căilor de rulare şi ranforsarea căii de rulare, platformă aeronave APRON 4, construire platforme de staţionare aeronave, căi de rulare şi bretele de legătură execuţia sistemului de balizaj, realizare sistem perimetral de securitate şi construire turn de control. Aeroportul a învederat Consiliului Județean faptul că lucrările de reparaţii propuse nu presupun ranforsarea suprafeţei de mişcare, ci înlocuirea parţială sau totală a dalelor de beton, respectiv refacerea rosturilor aferente, astfel că a fost reiterată cererea pentru obţinerea unui certificat de urbanism în vederea depunerii documentaţiei la Primăria Cluj-Napoca. Judecătorul apreciază că certificatul de urbanism emis de Consiliul Județean nu se referea la lucrările de reparaţii pentru care se dorea obţinerea autorizaţiei de construire de către aeroport în anul 2015. Practic, prelungirea certificatului de urbanism nu putea servi la autorizarea lucrărilor de reparaţii, vizând cu totul alte lucrări”, se arată în hotărârea Judecătorie prin care s-a desființat soluția de clasare.

Reprezentanții aeroportului au susținut că funcţionarii publici din cadrul Consiliului Județean “au acţionat cu rea-credinţă”.

Pagubă de 20.000 de euro

Ulterior, au fost emise autorizaţii de construire în regim de urgenţă ceea ce a condus la lucrări realizate în acelaşi regim.

“În septembrie 2015, aeroportul a solicitat emiterea autorizaţiei de construire în regim de urgenţă pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii. După această primă etapă marcată de disputa legată de competenţa emiterii certificatului de urbanism şi de limitele certificatului de urbanism din anul 2013, a fost emis certificatul de urbanism de către Consiliul Județean pentru efectuarea de lucrări de reparaţii la suprafaţa de mişcare, la calea de rulare şi la platforma de staţionare. Achiziţia publică pentru realizarea lucrărilor de reparaţii s-a realizat pe calea negocierii directe, fără licitaţie, aspect care a ridicat costurile de achiziţie – documentele care atestă executarea lucrărilor în regim de urgenţă şi pretinsa pagubă susţinută de petentă. Aeroportul a înaintat la dosarul de urmărire penală modalitatea de calcul a diferenţei de preţ cauzată de contractarea lucrărilor în regim de urgenţă fără o licitaţie, rezultând o diferenţă de 90.993,84 lei”, arată judecătorii.

Consiliul Județean a susținut că lucrările de reparaţii făceau parte dintr-un ansamblu de lucrări debutate în anii anteriori, fapt infirmat de judecători.

“Lucrările de reparaţii necesare în anul 2015 nu aveau cum să facă parte dintr-un proiect mai vast cuprins în certificatul de urbanism din 2013, în condiţiile în care necesitatea unor asemenea lucrări a fost evidentă abia în anul 2014 când s-a întocmit raportul de audit emis de Autoritatea Aeronautică. De altfel, nici certificatul de urbanism din anul 2013 şi nici alte documentaţii anterioare anului 2015 nu se refereau la asemenea lucrări. În plus, urmând un asemenea raţionament, pentru viitor orice lucrare de construire la imobilele care deservesc aeroportul, oricât de restrânsă ar fi, indiferent de momentul în care ar fi necesară, ar urma să facă parte din ansamblul de lucrări autorizat în perioada 2009-2013 vizând modernizarea şi extinderea aeroportului, ceea ce nu poate fi acceptat”, susțin judecătorii.

Magistrații spun că ceea ce contează la stabilirea faptului că o lucrarea se situează pe terenuri din unități administrativ-teritoriale diferite este, în realitate, “amplasamentul efectiv al lucrărilor de construire pentru care se solicită emiterea certificatului de urbanism”.

„Or, lucrările de reparaţii din anul 2015 aveau amplasamentul pe terenuri care se aflau doar în limitele UAT Cluj. Nu prezintă importanţă la stabilirea competenţei/necompetenţei Consiliului Județean faptul că județul era proprietarul terenurilor. Aşadar, se poate stabili faptul că funcţionarii din cadrul Consiliului Județean şi-au depăşit competenţele când au prelungit certificatul de urbanism din anul 2013, respectiv când au emis certificatul de urbanism din august 2015, iar apoi au emis autorizaţiile de construire în regim de urgenţă pentru lucrările de reparaţie la calea de rulare şi la platforma de staţionare. Mai mult, probele administrate creează suspiciunea că prin conduita lor funcţionarii din cadrul Consiliului Județean au întârziat realizarea lucrărilor de reparaţii, vătămând drepturile din interesele legitime ale aeroportului în îndeplinirea atribuţiilor sale, creând chiar o pagubă materială, în valoare de 90.993,84 lei, împiedicând pe o perioadă scurtă de timp utilizarea uneia dintre platformele de staţionare (...) Se impune inclusiv audierea persoanelor responsabile angajate a Consiliului Județean implicate în procedura de prelungire a certificatului de urbanism din anul 2013, de emitere a certificatului de urbanism şi a autorizaţiilor de construire pentru realizarea lucrărilor de reparaţii, pentru stabilirea întregului ansamblu faptic, inclusiv a unei eventuale practici administrative greşite, dar şi a conduitei subiective a acestor persoane, dacă au acţionat cu bună/rea-credinţă”, spun judecătorii.