S-au săturat de mirosurile de la Pata Rât? Pentru 8,5 hectare de levigat, autorităţile instituie situaţie de urgenţă

Lacul de levigat de la Pata Rât se întinde pe 8,5 hectare, iar de curând zeama toxică a fost lăsată să curgă în pârâul Zăpodie şi în Someş. De anul trecut, Consiliul Judeţean plăteşte 39.000 de euro pe lună pe o staţie de osmoză pentru tratarea levigatului care nici la ora actuală nu a fost pusă în funcţiune. Miercuri, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj a decis instituirea unei situaţii de urgenţă la Pata Rât.

“Se constată că fenomenul de poluare accidentală provenit de la depozitul de deşeuri Pata Rât prin antrenarea unui debit de levigat/amestec de apă-levigat în pârâul Zăpodie îndeplineşte condiţiile unei situaţii de urgenţă. Consiliul Judeţean va valorifica în regim de urgenţă soluţiile stabilite prin raportul de expertiză a lucrărilor executate şi a proiectului tehnic la depozitul de deşeuri Pata Rât. ISU Cluj, Apele Române, Garda de Mediu, Direcţia de Sănătate Publică şi alte instituţii vor monitoriza în permanenţă acţiunile şi măsurile întreprinse de Consiliul Judeţean, urmărind respectarea tuturor reglementărilor legale incidente în materie, potrivit competenţelor, în scopul stopării fenomenului de poluare accidentală de la depozitul de deşeuri de la Pata Rât”, spune preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj prefectul Aurel Cherecheş.

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a cerut instituirea unei stări de alerte încă de anul trecut, dar a fost refuzat. Acum, preşedintele CJ Cluj Alin Tişe s-a dezlănţuit la adresa şefilor de deconcentrate pe care îi numeşte “slugoi politici”.

“Mă bucur că după 6 luni de întârziere Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a acceptat situaţia şi ce am propus noi şi a declarat stare de urgenţă, stare de urgenţă pe care eu consider că ar fi trebuit s-o dea de atunci. Din păcate, există în fruntea unor instituţii deconcentrate persoane care nu au ce căuta acolo, aceşti slugoi politici puşi la comandă politică cu scopul de a bloca cât pot de mult din aceste proiecte. În realitate, problema de la Pata Rât nu este a lui Alin Tişe sau a Consiliului Judeţean. Alin Tişe şi Consiliul Judeţean au avut în sarcină să închidă rampa. Această apariţie a levigatului a fost un eveniment neprevăzut care s-a datorat mişcărilor de gunoi, iar în acel moment deşi CJ nu avea în mod direct competenţa în a înlătura levigatul, în virtutea faptului că avea în responsabilitate închiderea rampei de la Pata Rât şi-a asumat acest rol de solicita această situaţie de urgenţă”, a spus joi Tişe.

Acesta este decis să dea în judecată Garda de Mediu care în ultimul timp a aplicat aproape lună de lună amenzi Consiliului Judeţean pentru că nu s-a ocupat de stoparea poluării de la Pata Rât.

“Din păcate, acum 6 luni oamenii ceştia au respins solicitarea noastră, cantitatea e apă s-a mărit consistent şi vedeţi unde s-a ajuns, iar astăzi după atât de mult timp au confirmat ceea ce am spus noi acum 6 luni. De ce nu ne-au dat acum 6 luni situaţia de urgenţă? Pentru că într-o lună n-am mai fi avut acel lac, nu ne-am fi făcut de râs şi lucrurile erau în normalitate. Conducătorul Gărzii de Mediu, această persoană incompetentă numită plitic, va răspunde inclusiv penal pentru că noi îi vom face plângere penală şi îi vom cere toate sumele din bugetul personal. Nu e normal să aplici sancţiuni Consiliului Judeţean, iar CJ, din banii tuturor clujenilor, să plătească amenzile date de un incompetent. Un incompetent care nu a înţeles că nu este de vină CJ pentru apariţia lacului, ci a fost o cauză neprevăzută, care nu a înţeles că din cauza acumulării de apă s-a adunat acolo acea cantitate mare, care nu a înţeles că noi nu putem să intrăm într-o debarasare a lacului decât parcurgând soluţia unui expert. Acum au ajuns la cuvintele noastre”, a mai spus Tişe.

Ce urmează acum? “Vom lua măsuri de urgenţă, vom merge pe procedura legală pentru debarasarea lacului, vom merge pe procedura stabilită de expert pentru a relua lucrările la închiderea rampei, vom continua lucrările la staţia de osmoză pentru a-i da drumul şi sper eu ca în acest an să putem închide rampa de la Pata Rât şi să dăm în funcţiune şi staţia de osmoză”, a mai spus Tişe.

“Gunoiul de la Pata Rât e un gunoi acumulat acolo de la 1975. Gunoiul provine de la primărie şi alte instituţii. În momentul în care accepţi poluarea pârâului Zăpodie timp de 50 de ani şi dintr-o dată când apare lacul îţi dai seama că e poluat şi brusc nu mai eşti de acord să curgă levigatul prin pârâul Zăpodie ce au făcut aceste instituţii 20-30 de ani? De ce nu au oprit scurgerea de levigat până când nu a ajuns rampa la Consiliul Judeţean? Acum că s-a adunat apa au intrat în panică pentru că şi-au dat seama că ei au acceptat în mod tacit acest lucru, a fost mai bine să se opună şi să dea vina pe Consiliul Judeţean. De ce Apele Române nu intră să depolueze pârâul Zăpodie? Asta demonstrează ipocrizia acestor oameni”, a conchis preşedintele CJ Cluj.

În luna iulie 2017, pe amplasamentul depozitului Pata Rât s-au produs ample fenomene de alunecare a deşeurilor în partea sud-estică a acestuia pe o lungime de aproximativ 300 metri de-a lungul corpului depozitului spre varianta ocolitoare est a municipiului Cluj-Napoca (Vâlcele-Apahida), acoperind pe o lungime de circa 120 metri secţiunea pârâului Zăpodie, pârâu adiacent depozitului.

Rezultatele analizelor de laborator al lichidului toxic arată existenţa unui fenomen de poluare, cu depăşiri ale valorilor legale şi de 750 de ori.

Consiliul Judeţean a încheiat în 2015 un contract pentru închiderea şi ecologizarea depozitului de gunoi de la Pata Rât, Huedin, Gherla şi Turda cu asocierea SC Nord Conforest SA, SC Finara Consult SRL şi SC Interdevelopment SRL, dar ordinul de începere a lucrărilor a fost dat abia în martie 2017. Valoarea contractului se ridică la suma de 29,8 milioane lei fără TVA.

Ce spune expertiza despre cauzele alunecării de teren de la Pata Rât

Printre cauzele anunțate de Alin Tişe care au dus la această alunecare a gunoiului şi la scurgerea unei cantităţi mari de levigat se numără:

- infiltrarea în depozitul de la Pata Rât a apelor pluviale care sunt aferente depozitului primăriei

- infiltraţiile produse în depozitul aflat în curs de închidere

- presiunea exercitată la nivelul gunoiului de-a lungul timpului din cauza depozitării unei cantităţi mai mari decât era amplasamentul

- creşterea cantităţii de levigat a fost determinată de alunecările de gunoi

- incendiile repetate petrecute la depozitul din amonte, cel al Primăriei şi cantităţile de apă folosite au dus la scurgerea acestor cantităţi către depozit, care au mărit instabilitatea gunoiului