Starea drumurilor, în topul cauzelor care scad gradul de siguranţă rutieră

În opinia respondenţilor, gradul de siguranţă al infrastructurii rutiere din România este influenţat în cea mai mare măsură de nemodernizarea reţelei existente (79,1%), respectiv de lipsa autostrăzilor (76,8%) şi depăşirea capacităţii de trafic (76%). De asemenea, lipsa elementelor de siguranţă şi protecţie (70,1%) şi deficienţele de semnalizare (63,9%) sunt considerate a fi alte cauze majore ale nivelului redus de siguranţă al drumurilor.

Având în vedere experienţa acumulată în traficul autohton, cei mai multi respondenţi (44%) declară că în traficul de zi cu zi percep un nivel mediu de siguranţă. Totodată, 30% apreciază că nivelul de siguranţă în trafic este redus şi foarte redus, procent superior celor care văd traficul sigur şi foarte sigur (26%).

„Rezultatele nu sunt deloc surprinzătoare dacă luăm în calcul faptul că potrivit statisticilor, la nivel naţional, zilnic, în medie îşi pierd viaţa câte 5 persoane, 22 sunt rănite grav, 87 sunt rănite uşor şi au loc circa 275 accidente soldate numai cu pagube materiale”, notează autorii studiului.

În opinia participanţilor la sondaj, cauzele care influenţează în cea mai mare mare măsură climatul de siguranţă rutieră sunt: efectuarea de manevre riscante (61,7%), nerespectarea regulilor de circulaţie (58,4%) şi starea drumurilor (51,1%).

În acelaşi timp, numărul mare de accidente este luat în calcul de 50,4% dintre respondenţi, chiar dacă numai 30,8% au trecut prin asemenea experienţe traumatizante.

Potrivit UNSAR, 41,4% din respondenţi consideră că starea tehnică a vehiculelor constituie doar în oarecare măsură o cauză de nesiguranţă în trafic. Problemele frecvent întâlnite din perspectiva parcului auto sunt: defecţiunile tehnice (61,3%), existenţa în trafic a autovehiculelor fără asigurare RCA (47,7%) şi lipsa inspecţiei tehnice periodice (44,4%).

Lipsa dotării cu sisteme de siguranţă activă este invocată în proporţie de 40,7%, iar vechimea mare a autovehiculelor este menţionată de 38,3% din respondenţi, ciferele apropiate arătând că aproape 40% sunt conştienţi de importanţa folosirii unor autovehicule moderne, corespunzătoare unui standard ridicat de siguranţă.

Potrivit participanţilor la sudiu, categoriile de participanţi la trafic a căror atitudine rutieră este considerată a fi cea mai riscantă sunt căruţaşii (71,8%) şi automobiliştii (59,6%), „aspect interesant dacă avem în vedere că 96,6% din respondenţi sunt posesori ai permisului de conducere, procentul reflectând o recunoaştere implicită a faptului că se conduce imprudent”. Urmează mopediştii şi motocicliştii (48,6%), respectiv pietonii (46,8%), deşi din statisticile privind accidentele grave de circulaţie rezultă că indisciplina pietonală este pe primul loc în topul cauzelor generatoare, cu o pondere de 20,5%, urmată de viteză cu 19,1%, se mai arată în studiul citat.

În opinia respondenţilor, elementele care influenţează cel mai mult nivelul de siguranţă rutieră din perspectiva reglementării circulaţiei sunt lipsa sistemelor automate de constatare a abaterilor rutiere (55,2%) şi insuficienţa mijloacelor de impunere a legii (53%). De asemenea, sancţiunile prea blânde (43,4%) şi capacitatea redusă de colectare a amenzilor (42,7%) sunt invocate de respondenţi.

Legislaţia învechită este considerată importantă de către 35% dintre respondenţi, în timp ce 34,5% cred că aceasta are influenţă numai în oarecare măsură.

Chestionarul online, la care au răspuns în mod voluntar 3.785 de persoane, a vizat identificarea opiniilor faţă de: nivelului de siguranţă perceput în traficul rutier, conceptele de educaţie, risc şi responsabilitate, principalele elemente care contribuie la siguranţa rutieră, lege şi respectarea ei, celelalte categorii de participanţi la trafic şi propria contribuţie la îmbunătăţirea climatului de siguranţă rutieră.

Iniţiativa a stârnit interesul tinerilor din mediul urban într-o proporţie de 74,9%. Potrivit celor declarate de aceştia, 30,8% au fost implicaţi în accidente de circulaţie rutieră (dintre care două treimi în calitate de victime), iar 49% au fost sancţionaţi în calitate de participanţi la trafic.

Potrivit opiniei respondenţilor, profilul general al participantului la traficul din România este influenţat de slaba educaţie rutieră primită în şcoli (53,4%), superficialitatea pregătirii în şcolile de şoferi (52,7%) şi exemplul primit în familie (51%).