Curtea de Conturi a găsit prejudicii de 56 de milioane de lei la Primăria Cluj-Napoca

Continuă conflictul dintre Curte şi municipalitate privind finanţarea, considerată nelegală, a ONG-urilor. Au fost nominalizate proiectele „Napoca Music Events” şi „Daydreaming”, dar sunt vizate toate evenimentele la care se vând bilete, precum TIFF-ul.

Unitatea Administrativ Teritorială Cluj-Napoca a avut, în 2016, prejudicii de 56 de milioane de lei şi abateri financiar-contabile de 112 milioane de lei, se arată în sinteza raportului de audit realizat de Curtea de Conturi Cluj în perioadele 18.04.2017 – 28.06.2017 şi 02.11.2017 – 13.12.2017, scrie adevărul.ro.

Cea mai mare abatere înregistrată – peste 25 de milioane de lei – o reprezintă plăţile făcute de Prmărie, în 2016, către Compania de Transport Public Cluj-Napoca SA, „sub formă de transferuri pentru investiţii, fără respectarea cadrului legal aplicabil”.

O altă abatere este plata sumei de peste 12 milioane de lei „cheltuieli privind serviciile de dezinsecţie, mai mari decât cele real datorate, cauzate de creşterea frecvenţei de execuţie a tratamentelor de dezinsecţie, contrar prevederilor legale”.

Un prejudiciu de 9 milioane de lei a fost cauzat de „plăţi nelegale, reprezentând drepturi salariale acordate necuvenit tuturor angajaţilor din aparatul de specialitate al primarului, prin includerea în salariul de bază a unor sume prevăzute de art. 14 din Legea nr. 285/2010 (stimulente), în condiţiile în care unii angajaţii ai entităţii nu aveau atribuţii şi nu au contribuit la administrarea creanţelor fiscale, aşa cum sunt definite de art. 1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală”.

 Apare şi în auditul pe 2016 problema mai veche a Curţii de Conturi cu finanţarea de către Primărie a unor festivaluri, precum Festivalul Internaţional de Film Transilvania. Un prejudiciu de 1,1 milioane de lei ar fi fost cauzat în 2016 de „acordarea nelegală de finanţări nerambursabile unor asociaţii şi fundaţii, în condiţiile în care acestea au desfăşurat şi realizat activităţi care au generat profit”.

De asemenea, Curtea de Conturi a mai semnalat „Au fost acordate nelegal finanţări nerambursabile, pentru organizarea proiectului ”Napoca Music Events” şi a proiectului ”Daydreaming” în cadrul cărora au fost organizate concerte, activităţi generatoare de venit” – prejudiciul estimat fiind de 253.000 de lei. „Au fost acordate finanţări nerambursabile de la bugetul local, la mai multe asociaţii sau fundaţii, care nu au prezentat documente justificative corespunzătoare” – se mai arată în raport, prejudiciul estimat fiind de 638.000 de lei.

Concluzia Raportului privind finanţele publice locale pe anul 2016 la nivelul Judeţului Cluj, în care au fost analizate toate unităţile administrativ-teritoriale, a fost: „Având în vedere abaterile de legalitate şi regularitate constatate, concluzia generală care se desprinde este aceea că, acestea se datorează unui management defectuos al activităţilor desfăşurate şi a formării şi utilizării fondurilor publice, datorat, pe de o parte, lipsei de preocupare/interes din partea conducerilor entităţilor verificate în ceea ce priveşte identificarea, înregistrarea şi urmărirea încasării veniturilor cuvenite bugetelor locale, acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile de execuţie verificate, administrarea şi gestionarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ teritoriale, insuficienţei personalului de specialitate cu pregătire corespunzătoare, iar pe de altă parte, ”interpretării forţate” a actelor normative sau „ignorării” anumitor prevederi ale acestora, în ceea ce priveşte efectuarea cheltuielilor bugetare.”

Cel mai probabil, raportul va fi atacat în instanţă, la fel cum a fost atacat auditul din 2015. Curtea de Conturi se judecă cu Primăria Cluj-Napoca după ce instituţia a considerat că municipalitatea a acordat nelegal finanţări nerambursabile unor asociaţii şi fundaţii „în condiţiile în care acestea au desfăşurat şi realizat activităţi care au generat profit”, provocând astfel un prejudiciu de 6 milioane de lei.

Emil Boc a explicat atunci: „Eu cred că poziţia Curţii de Conturi este nelegală şi că instanţa o va desfiinţa. Ce spune Curtea de Conturi, în principiu: «Toate ONG-urile care organizează evenimente culturale, dacă vând un bilet, cum face TIFF-ul de exemplu, înseamnă că obţin profit şi nu pot fi finanţate». Ceea ce nu înţelege Curtea de Conturi, după părerea mea, şi am să spun şi în faţa judecătorilor acest lucru, este că nu putem pune semnul de egalitate între o societate comercială care obţine profit, iar apoi patronul îşi scoate dividendele şi duce banii acasă sau merge în vacanţe exotice, şi un ONG, care dacă obţine profit, prin specificul ONG-urilor, banii nu se duc în dividende şi în concedii de lux, ci în alte evenimente, filme sau spectacole, adică în scopul specificului obiectului lor de activitate. Ei au spus că «aţi dat banii, este nelegal, TIFF a vândut bilete»".