Ambiţiile lui Tişe n-au limite. Consiliul Judeţean taie bugetul aeroportului, cea mai profitabilă societate din subordine

Consilierii judeţeni au considerat că Aeroportul Cluj cheltuie prea mulţi bani cu serviciile juridice, reclame, marketing şi deplasări, motiv pentru care au tăiat 487.000 de lei.

“Aeroportul şi-a propus un profit ambiţios cum ar trebui să aibă toate societăţile din subordinea Consiliului Judeţean. Ce s-a întâmplat cu tariful de 5 euro pentru dezvoltare din 2007 dat pe pasager? Dacă facem un calcul, atunci la 2 milioane de pasageri înmulţit cu 5 euro ar trebui să avem undeva la 10 milioane de euro numai pentru dezvoltare. Ar trebui să ajungem la un nivel foarte mare, pe lângă partea de administrare. Comisia vine cu o serie de propuneri pentru reducerea bugetului la aeroport. La capitolul «cheltuieli cu bunuri şi servicii» cu suma totală de 487.000 lei, deci o reducere cu 487.000 lei, din care o reducere la consultanţă juridică cu 162.000 lei, cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate reducere cu 271.000 lei, iar 54.000 de lei reducere la cheltuielile de deplasare”, a spus Ioan Cristian Haiduc, preşedintele Comisiei de Buget-Finanţe din cadrul Consiliului Judeţean.

Directorul Aeroportului Internaţional Cluj, David Ciceo, spune că o reducere “exagerată” a cheltuielilor de deplasare va pune în pericol strategia de siguranţă şi securitate, “deplasările, serviciile juridice şi publicitatea fiind instrumente manageriale care au dus la profitul aeroportului”.

“Am reuşit să avem 17 milioane lei profit, anul trecut încă am recuperat o parte din pierderi, dar anul acesta vom vira peste 3 milioane de lei profit Consiliului Judeţean. Anul acesta ne-am propus un profit ambiţios, 18,4 milioane lei. Peste 6 milioane de lei vor intra la Consiliul Judeţean Cluj. Legat de serviciile juridice, avem acest profit, avem numărul de pasageri, în primul rând pentru că am avut posibilitatea să angajăm servicii juridice. Avem o competiţie foarte mare, în primul rând, competiţia cu aeroportul din Târgu Mureş, care într-o perioadă dădea tot pe gratis. Am reuşit prin avocaţi să anulăm 5 hotărâri definitive ale Consiliului Judeţean Mureş. Ne-am recuperat şi banii. Eficienţa este foarte mare, o parte din aceşti bani i-am recuperat. Nu am fi avut 17 milioane lei anul trecut, nu am fi avut 18 milioane lei anul acesta dacă nu am fi avut avocaţi. Nu am fi avut 2,7milioane pasageri. Serviciile juridice s-au produs în milioane de lei pentru aeroport şi milioane de lei pentru Consiliul Judeţean. Dacă este posibil să nu se reducă nivelul la servicii juridice. În ce priveşte o parte din plăţile pentru avocaţi sunt pentru această investigaţie a Comisiei Europene. Noi am pregătit, aeroportul, notificarea pistei şi a infrastructurii. Am pregătit întreaga documentaţie, am obţinut un aviz de la Consiliul Concurenţei, am discutat la Bruxelles şi s-a blocat la Consiliul Judeţean. Pentru că nu a înaintat Consiliul Judeţean această documentaţie. Pentru această documentaţie suntem investigaţi. Dacă ar fi fost înaintată, nu am fi fost investigaţi. Prin aceste servicii juridice apărăm interesele comunele ale Consiliului Judeţean şi aeroportului. Având în vedere miza mare, este foarte important să avem o apărare profesionistă”, a spus Ciceo.

Directorul aeroportului clujean mai spune că există la momentul actual o competiţie acerbă între aeroporturi.

“Având în vedere că aeroportul Târgu Mureş a dat totul pe gratis am fost obligaţi să sesizăm şi Comisia Europeană în acest sens. Este unitatea cu cel mai mare risc din judeţ. Competiţia a crescut foarte mult. Se redeschide Aeroportul din Târgu Mureş. O parte din trafic va pleca. Este Ryanair pe Oradea, ne-a furat deja o parte din trafic. Publicitatea este foarte importantă. Noi trebuie să promovăm destinaţiile noi, companiile noi. Am avut peste 20 de destinaţii noi, unele nu au rezistat, Hamburg, Bratislava. Anul acesta sperăm să avem 7-8 destinaţii noi. O destinaţie nouă este un mare risc. De asemenea, concurăm cu peste 30 de aeroporturi regionale în lume să atragem companii”, a mai spus acesta.

În ce priveşte deplasările, Ciceo spune că sunt pentru relaţiile cu Romatsa sau cu Ministerul Transporturilor.

“Suntem nevoiţi să facem foarte multe cursuri legate de siguranţă şi securitate. Colegii mei de la marketing participă la întâlniri cu companiile aeriene. O reducere exagerată a cheltuielilor de deplasare va pune în pericol strategia noastră de siguranţă şi securitate. Deplasările, serviciile juridice şi publicitatea sunt instrumente manageriale care au dus la acest profit”, a spus Ciceo.

Consilierul judeţean Călin Tuluc (PNL) spune că nu avocaţii au făcut cele două milioane de pasageri ci investiţiile şi infrastructura modernă.

“Noi am făcut aceste terminale când aveam 200.000 de pasageri. Capacitatea maximă a acestor terminale ne-ar putea duce între 3 şi 5 milioane de pasageri. Noi avem o problemă cu serviciile şi infrastructura prestate către călători. Suntem suprasolicitaţi. Deja vedem nemulţumiri exprimate public legate de înghesuială şi disconfortul suferit de pasageri la anumite ore din zi. NU cred că serviciile de publicitate, marketing ne va aduce acel plus de care avem nevoie. Competitivitatea o dă calitatea infrastructurii şi calitatea personalului care deserveşte aeroportul”, a spus Tuluc.

Potrivit proiectului de venituri şi buget la Aeroportul Internaţional Cluj, veniturile totale estimate a fi realizate în anul 2018 sunt în sumă de 102,5 milioane lei, iar nivelul total al cheltuielilor a fost estimat la suma de 84,1 milioane lei.

“Profitul brut estimat pentru anul 2018 este de18,4 milioane lei. Investițiile noi pentru anul 2018 sunt în sumă de 113 milioane lei, fiind propuse a fi efectuate din surse proprii de finanțare în sumă de 52,8 milioane lei, din fonduri europene în sumă de 44,9 milioane lei şi din surse neutilizate an precedent în sumă de 15,2 milioane lei”, se arată în documentul citat.

David Ciceo, director Aeroport Internaţional Cluj

“Legat de amendamentele care s-au aprobat în ce priveşte reducerea unor costuri, noi considerăm că vom putea demonstra la bugetul rectificativ eficacitatea şi eficienţa acestor costuri pentru că este unitatea cu cea mai complexă activitate din judeţ, cu cel mai mare risc şi de asemenea cu o competiţie foarte mare”.