Consiliul Judeţean Cluj, zero investiţii în 2018. Banii judeţului merg pe proiecte falimentare

Potrivit proiectului de buget pe anul 2018 postat pe site-ul Consiliului Judeţean, bugetul general al judeţului Cluj pe 2018 este de 1.270.281.000 lei (276 milioane de euro) mai mare cu 51 de milioane de euro faţă de anul trecut, din care bugetul local al judeţului este de 749 milioane de lei (162 milioane de euro). Din aceşti bani, secţiunea de funcţionare înghite 458 milioane de lei, pentru dezvoltare rămânând 290 milioane de lei.

Şi în acest an, în Centrul de Deşeuri, un proiect peste care s-a aşternut praful, se vor pompa aproape 142 milioane de lei (30,8 milioane de euro). Banii vor fi folosiţi, cel mai probabil, pentru consolidările versanţilor după ce în zonă au avut loc alunecări de teren şi cu puţin noroc şi pentru finalizarea investiţiei. Din 2011, Consiliul Judeţean se chinuie să termine lucrările la faimosul Centru de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), în prezent o ruină care a ajuns să coste peste 101 milioane de euro. După falimente răsunătoare, licitaţii anulate, “lucrări malefice” şi bani publici sifonaţi pe construcţii imaginare, în 7 ani de zile valoarea investiţiei a crescut de mai bine de patru ori.

Tetarom V, o poveste electorală

Proiectul Tetarom IV este deocamdată doar o poveste, fiind pus pe butuci de proiectarea deficitară. Judeţul Cluj a pierdut aici o finanţare europeană în valoare de 18 milioane de lei. Cu toate acestea, în proiectul pe anul 2018 este prevăzută alocarea sumei de 600.000 de lei pentru dezvoltarea Parcului Industrial Tetarom IV.

Acest proiect nu are nicio şansă să fie inaugurat în viitorul apropiat din cauza alocărilor bugetare total insuficiente. Cu toate că în momentul de față proiectul a fost redimensionat, urmând a se realiza doar o hală pentru întreprinderi mici și mijlocii, un drum de acces precum și o stație electrică, investiţia tot se ridică la aproximativ 4 milioane de euro.

În 2016, preşedintele CJ Cluj Alin Tişe “dădea sarcini colegilor” din instituţie să înceapă proedurile pentru demararea unui nou parc industrial, Tetarom V, în zona Câmpia Turzii-Luna. Se pare că Tetarom V nu a fost nimic altceva decât o poveste electorală având în vedere că în bugetul pe 2018 Consiliul Judeţean va aloca zero lei pentru acest proiect.

Parcul Industrial Tetarom I va primi 3,2 milioane de lei pentru dezvoltare plus plus 590.000 de lei pentru consolidarea terenului afectat de alunecări de teren. Bani de nimic, având în vedere că o expertiză tehnică spune că e nevoie de 12,6 milioane de euro pentru lucrările de consolidare de la Tetarom I. Nu mai este un secret pentru nimeni că noile clădiri din Parcul Industrial Tetarom I, construite din fonduri europene, sunt în pericol din cauza alunecărilor de teren. Lucrările de modernizare trebuiau încheiate încă din iunie anul trecut. S-a dat un nou termen, decembrie 2018, dar se pare că nici acest proiect nu va fi respectat.

Asistenţa socială şi drumurile judeţene, record la alocări

În acest an, potrivit proiectului de buget, cea mai mare sumă va merge la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului - 279.239.000 lei. Suma reprezintă cheltuielile de personal pentru plata drepturilor salariale la cei peste 1000 de angajaţi şi pentru "asigurarea condiţiilor optime de asistenţă socială şi îngrijire pentru copiii instituţionalizaţi, persoanele adulte instituţionalizate (tineri şi vârstnici) şi a persoanelor încadrate în grad de handicap".

Pe locul doi în topul alocărilor bugetare se află Transporturile cu 132,4 milioane de euro, unde cea mai mare parte a banilor merg către Direcţia de Administrare a Domeniului Public şi Privat al judeţului Cluj  (fosta RAADPP) care primeşte 37,5 milioane de lei (8,1 milioane euro). Tot aici mai sunt prevăzuţi bani pentru plata creditului contractat de Consiliul Judeţean în 2016 în valoare totală de 225.000.000 lei pentru reabilitarea și modernizarea drumurilor județene.

Consiliul Judeţean va mai aloca 20,8 milioane lei, respectiv 33,8 milioane lei pentru modernizarea Drumului Apusenilor şi Drumului Bistriţei.

Urmează cultura 50.976.000 lei, învăţământul - 22.259.600 lei, religia - 20.847.000 lei, doar 3,4 milioane de lei primind sănătatea, mai puţin decât anul trecut.

Vor beneficia de bani pentru aproape aceleaşi cheltuieli cu reablitarea clădirilor Liceul Tehnologic Special pentru Deficienţi de Auz, Şcoala Gimnazială Specială pentru deficienţi de Auz Kozmutza Flora, Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere, Liceul Tehnologic Special SAMUS, Şcoala Gimnazială Specială Transilvania-Baciu sau Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă. Banii vor merge şi pentru acoperirea cheltuielilor de personal.

Din suma prevăzută la capitolul religie, cea mai mare parte a banilor va merge către finanţarea activităţilor de cultură, plata contribuţiilor personalului neclerical, pentru susţinerea cultelor religioase şi executarea unor lucrări de reparaţii şi modernizări la biserici. 

Vor mai primi bani pentru reabilitarea clădirilor sau alte investiţii Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Artă Cluj, Şcoala Populară de Artă Tudor Jarda, Biblioteca Judeţeană Octavian Goga, Muzeul Memorial Octavian Goga, Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul de Păpuşi Puck.

Consiliul Judeţean propune şi alocarea sumei de 7,4 milioane de lei pentru restaurarea, conservarea şi punerea în valoare a ansamblului monument istoric Castel Banffy.

Aeroportul Internaţional Cluj nu va vedea niciun ban de la Consiliul Judeţean în 2018. Dacă în anii precedenţi aeroportul primea finanţare de la bugetul Consiliului Judeţean pentru cheltuieli de capital sau pentru finanţare de rute noi, anul acesta instituţia nu mai este menţionată în proiectul de buget.

Aeroportul nu va primi bani nici măcar pentru plata de despăgubiri exproprieri pistă 3500 metri aeroport sau în vederea realizării documentaţiei cadastrale pentru terenuri în ceea ce priveşte devierea Someşului. În urmă cu câteva zile, directorul aeroportului clujean avertiza că mai multe companii aeriene îşi schimbă flota iar noile avioane nu vor putea ateriza pe aeroport decât cu restricţii la numărul de pasageri. David Ciceo spune că devierea Someşului şi extinderea pistei sunt vitale în acest moment pentru dezvoltarea obiectivului.

Ciceo spune că fără extinderea pistei nu se va putea atinge ţinta de 7 milioane de pasageri în 2030. La nivelul anului 2017, Aeroportul Internaţional Cluj a înregistrat un trafic total de 2,69 milioane pasageri, în creştere cu 43% faţă de anul 2016 când s-au înregistrat 1,88 milioane pasageri.