Clujul în 2017. De la dosare importante în justiţie în elita medicală a lumii şi gazda unor competiţii sportive mondiale

Vedetele TIFF, Untold şi Electric Castle

Singurul oraş din România cu două teatre şi două opere naţionale (române şi maghiare), Cluj-Napoca este în acelaşi timp şi decorul celui mai mare festival românesc de film, TIFF, şi a două festivaluri de muzică ce atrag un număr impresionant de persoane, deşi sunt noi în peisajul cultural clujean.

Dintre spectacolele montate pe scenele clujene, premiera baletului "Zorba" a atras poate cel mai mult atenţia nu doar datorită ineditului, ci şi pentru faptul că a fost adusă în stradă. Spectacolul a fost pus în operă pentru prima dată în vara acestui an pe o scenă din ţara noastră de către teatrul liric din Cluj.

Rebelul filmului francez, simbol al cinematografiei europene şi unul dintre cei mai iubiţi actori ai lumii, legendarul Alain Delon a venit pentru prima dată în România, ca invitat special al celei de-a 16-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film Transilvania.

Sute de festivalieri au participat, pe parcursul celor patru zile de Untold, la evenimentele muzicale organizate pe cele 10 scene. Scena principală a fost inspirată de ideea unui cuib de dragon, organizatorii sperând ca povestea care i-a fost conferită să atragă cât mai mulţi participanţi la concertele susţinute pe stadionul Cluj Arena.

Organizatorii Untold au avut la dispoziţie pentru acest an un buget de 10 milioane de euro, cel mai mare de până acum, astfel că şi scena sau perimetrul festivalului au fost mărite.

Evenimentul, fiind unul de amploare, practic, cel mai mare din România de acest fel, nu a fost lipsit de probleme. Zeci de persoane au făcut reclamaţii la Primăria Cluj-Napoca, în primele două zile ale festivalului Untold, împotriva nivelului ridicat de zgomot al concertelor. Cele mai afectate au fost două cartiere care se află în proximitatea arealului de 230.000 de metri pătraţi în care s-a desfăşurat festivalul şi care cuprinde zona Parcului Central, a stadionului Cluj Arena şi a Sălii Polivalente. Persoanele au reclamat nivelul crescut de zgomot, mai ales pe timpul nopţii, când au avut loc concertele, care au ţinut până la 5,00-6,00 dimineaţa. De asemenea, unii s-au plâns de faptul că în toiul nopţii au fost treziţi de bubuiturile focurilor de artificii.

În cei trei ani de când se organizează festivalul oamenii au reclamat şi faptul că o zonă importantă din centrul oraşului, în care se află şi Parcul Central, este închisă publicului iar traficul este îngreunat.

Născut cu câţiva ani înaintea Untold şi cu un public extrem de dedicat, Electric Castle este primul festival organizat în România în incinta unui castel. Organizatorii au ales pentru Electric Castle decorul castelului de la Bonţida, vechi de 500 de ani şi supranumit altădată Versailles-ul Transilvaniei, care conferă evenimentului un farmec aparte. Deosebită este şi selecţia muzicală, care aduce în faţa publicului o gamă largă şi interesantă de sunete şi artişti mai mult sau mai puţini cunoscuţi.

Nici organizarea Electric Castle nu a fost lipsită de peripeţii. Dacă Untold este singurul festival muzical din Europa organizat în centrul unui oraş, Electric Castle renaşte în fiecare vară pe câmpurile de lângă comuna Bonţida, aflată la 25 de kilometri de Cluj-Napoca. Peisajul idilic le poate da mult de furcă organizatorilor, mai ales dacă plouă, iar ploaia a devenit o tradiţie a festivalului. Drumurile de ţară şi spaţiile în care sunt montate scenele se transformă în mocirle, astfel că festivalierii nu mai vin la Bonţida decât înarmaţi cu pelerine de ploaie şi cizme de cauciuc. Într-unul din anii trecuţi a plouat atât de mult, încât stocurile magazinelor au fost golite de articolele de ploaie.

Gazda unor competiţii sportive mondiale şi europene

Cluj-Napoca a fost în 2017 şi gazda unor manifestări sportive importante, de anvergură europeană şi mondială, fapt care a determinat municipalitatea să facă demersurile necesare pentru obţinerea titlului de Oraş European al Sportului în anul 2018, titlu care ar deschide perspective reale şi pentru candidatura oraşului la titlul de Capitală Europeană a Sportului pentru anul 2021 sau 2022.

În premieră pentru România, Sala Polivalentă din Cluj-Napoca a găzduit, în perioada 1-7 septembrie, o grupă a EuroBasket 2017, din care au făcut parte echipele României, Spaniei, Croaţiei, Cehiei, Ungariei şi Muntenegrului.

O altă competiţie importantă desfăşurată, în aprilie, la Sala Polivalentă din Cluj-Napoca a fost reprezentată de Campionatele Europene de gimnastică artistică, pe care România le mai găzduia doar în urmă cu 60 de ani. România a încheiat Campionatele Europene de la Cluj pe locul 2 în clasamentul pe medalii, după Rusia, cu un total de patru medalii, două de aur, una de argint şi una de bronz.

În elita medicală a lumii

Un alt domeniu reprezentativ pentru Cluj este cel medical, în care clinici şi cadre medicale au înregistrat performanţe în premieră naţională.

În premieră pentru România, Institutul Oncologic "Ion Chiricuţă" a intrat în elita institutelor europene de profil, după ce în noiembrie a fost acreditat şi a primit denumirea de "Clinical Cancer Center" din partea Organisation of European Cancer Istitutes (OECI). De asemenea, Institutul Inimii "Niculae Stăncioiu" din Cluj-Napoca a anunţat în luna mai că va implementa o serie de tehnici şi proceduri intervenţionale prin care se va alinia institutelor de profil din Europa de Vest şi din SUA.

O altă realizare a medicinei clujene şi româneşti a fost alegerea, în luna septembrie, a preşedintelui Societăţii Române de Neurochirurgie, Ştefan Florian, în funcţia de vicepreşedinte al Federaţiei Mondiale de Neurochirurgie, cu ocazia congresului de la Istanbul. În acelaşi domeniu, Cluj-Napoca a găzduit, în perioada 14-16 septembrie, Congresul Societăţii Sud-Est Europene de Neurochirurgie.

Într-un domeniu medical apropiat, un alt clujean, neurologul Dafin Fior Mureşanu, a fost ales, în luna noiembrie, preşedinte al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS), la Congresul European de Neuroreabilitare (ECNR) de la Lausanne.

Dosare importante în justiţie

În domeniul justiţiei, cel mai spectaculos caz l-a avut în prim plan pe medicul Mihai Lucan, în cadrul unei acţiuni a DIICOT de destructurare a unei grupări infracţionale organizate, specializată în delapidare cu consecinţe deosebit de grave, prejudiciul cauzat fiind de peste 5 milioane de lei.

Mihai Lucan este suspectat că a transferat ilegal la clinica sa privată aparatură ce aparţinea Institutului de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca.

Şi fostul viceprimar de Cluj-Napoca Anna Horvath a intrat în vizorul justiţiei, motiv pentru care, ulterior, a renunţat la funcţia din administraţie. Pe 28 februarie, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a anunţat că a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă şi a identificat indicii privind posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese în materie penală de către Anna Horvath, viceprimar al municipiului Cluj-Napoca, în acest caz fiind sesizată şi Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

Anterior, pe 11 octombrie 2016, procurorii DNA au dispus luarea măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile faţă de Anna Horvath, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă iar în decembrie 2016, ea a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupţie, sub control judiciar, pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă şi spălare a banilor.

Probleme în justiţie a avut şi senatorul clujean Marius Nicoară, care, pe 12 decembrie, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru conducere sub influenţa alcoolului, printr-o sentinţă pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pata de pe harta Clujului

Unul dintre cele mai presante evenimente petrecute în Cluj în acest an a fost legat de gestionarea depozitului de gunoi de la Pata Rât. Locul este de ani de zile o problemă pentru administraţia clujeană, pe de o parte din cauza celor câteva sute de persoane care trăiesc în condiţii precare în apropierea ei şi care au devenit o carte de vizită negativă pentru Cluj. Practic, fiecare echipă de filmare venită din străinătate face o oprire în acest loc, după care numele Clujului apare în presa europeană în contexte deloc onorante, care descriu condiţiile insalubre în care se poate trăi în Uniunea Europeană în ziua de astăzi.

Dincolo de această problemă umană şi socială, depozitul de gunoi al Clujului de la Pata Rât pune deja de câţiva ani o mare problemă autorităţilor, care în acest an au ajuns la o nouă situaţie limită. Depozitul, lângă care trebuia să funcţioneze deja un centru de management integrat al deşeurilor, care nu a mai fost realizat şi pentru care fondurile europene au fost pierdute, a fost închis în urmă cu doi ani din cauza faptului că ajunsese la capacitate maximă. Clujul a fost lăsat în acest fel fără rampă de depozitare, în condiţiile în care Cluj-Napoca este cel mai mare oraş din Transilvania şi unul dintre cele mai aglomerate din ţară.

În vara acestui an, problema a atins noi limite. Un incendiu foarte puternic a izbucnit în toamnă aici, pentru a cărui stingere pompierii s-au străduit 24 de ore. De altfel, acesta a fost doar unul dintre incendiile izbucnite în zona depozitului de gunoi în ultimii doi ani, Pata Rât fiind în acest moment un obiectiv atent monitorizat de autorităţi, din cauza unor nereguli constatate.

Pe depozitul de gunoaie a avut loc în vară şi o alunecare de teren şi tot atunci s-a constatat formarea unui lac de levigat cu substanţe toxice, de peste 6.000 de metri cubi şi care se scurge într-un pârâu din apropiere şi apoi în râul Someş.

Pentru epurarea acestuia, Consiliul Judeţean ar trebui să apeleze la serviciile unei firme care să instaleze la Pata Rât o staţie de osmoză. Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, a încercat în luna octombrie să convingă Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă să decreteze stare de alertă, lucru care l-ar fi ajutat, după cum a susţinut, să rezolve problema cu o eficienţă mai mare. Reprezentanţii Comitetului nu au aprobat însă acest lucru, considerând că situaţia poate fi rezolvată şi fără decretarea stării de alertă.

Consiliul Judeţean Cluj a fost amendat de Garda de Mediu de patru ori din 2015 până în prezent, cu sancţiuni în valoare totală de 280.000 de lei.

Primăria Cluj-Napoca va realiza, în locul Guvernului, studiul de fezabilitate pentru centura metropolitană a oraşului, investiţie pentru care sunt alocaţi, din bani europeni, 150 de milioane de euro.

Primarul Emil Boc a afirmat la sfârşitul lunii noiembrie că a obţinut avizul şi aprobarea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru acest lucru.

Costurile pentru documentaţia pe care urmează să o realizeze municipalitatea clujeană se ridică la circa patru milioane de euro.

Centura metropolitană va avea 38 de kilometri şi are o alocare financiară de 150 de milioane de euro, bani care pot fi folosiţi până în anul 2023.

Un alt aspect pozitiv îl constituie faptul că numărul pasagerilor Aeroportului Internaţional "Avram Iancu" este în continuă creştere, fapt benefic pentru turismul şi, în general, pentru economia judeţului. La sfârşitul anului 2016, aeroportul clujean realiza un nou record de 1,9 milioane de pasageri, record care a fost doborât în septembrie 2017, când aeroportul atingea deja pragul de două milioane de pasageri.

Evenimente politice

Anna Horvath, viceprimar de Cluj-Napoca, a fost nevoită să renunţe la funcţie după ce a fost trimisă în judecată pentru trafic de influenţă, dar a primit în schimb o funcţie de vicepreşedinte în conducerea UDMR.

O altă demisie importantă a fost a clujencei Aurelia Cristea, fost parlamentar şi fost ministru în Guvernul condus de Victor Ponta. Pe 1 februarie, ea a declarat că demisionează din PSD, după mai mult de 20 de ani de când s-a înscris în formaţiunea politică. Aurelia Cristea a spus că a luat "decizia în zorii zilei, după o noapte neagră pentru România, deoarece nu îşi poate acorda girul, chiar din calitatea de membru, unui grup infracţional aflat vremelnic în fruntea PSD şi a ţării".